Raportul pe Justitie, un mare fas

Ne-am comportat, mă refer la clasa politică, ca fata mare la măritat, ştiam rezultatul, dar ne-am făcut că nu ştim despre ce este vorba. Ne-am izmenit un pic, dar nu prea mult, doar atât cât să salvăm aparenţele. Acuma dacă ne-au primit, cei de la UE au o singură opţiune, se fac că ne mai urechează, noi ne facem că am înţeles şi în propriul nostru stil românesc implementăm capitalismul glorios.

A fost un raport politic, care nu are nimic de – a face cu realităţile din România. Era şi normal să fie aşa, în condiţiile în care a fost elaborat de o mână de birocraţi de la Bruxelles. Au ăia habar de realităţile din Justiţia românească, de faptul că dreptatea în România este în funcţie de câţi bani ai? Aiurea! Raportul este întocmit în cea mai perfectă limbă de lemn, proprie anilor de dinainte de 1989. Bineînţeles că sunt ceva critici, dar extrem de calde, iar concluzia finală arată că au existat ceva progrese în reformele realizate. Ca urmare a acestui fapt s-a decis să nu se activeze clauza de salvgardare. Ca să ne ţină în priză, chipurile, ne arată pisica, în sensul că vor continua măsurile de monitorizare. MCV, sau măsurile de cooperare şi verificare, va fi menţinut până la finele lui 2010. Şi Ceauşescu ar râde în barbă, satisfăcut când ar vedea formulări precum „reforma în România s-a făcut la nivel tehnic” şi că „nu există consens politic”, pentru aceste reforme. Sunt lăudate draga de ANI şi DNA, care ar fi „început să lucreze”, că „implementarea rămâne fragilă”, iar sistemul se află „sub presiune politică” şi măsurile practice şi legislative adoptate până acum „nu au dus încă la obţinerea de rezultate practice pentru cetăţenii români”. Şi nu vor duce niciodată la niciun rezultat, dacă se va continua în halul acesta. Ca să înţelegi Justiţia din România, trebuie să trăieşti în România şi obligatoriu să fi avut o problemă pe la judecătorie sau tribunal ca să te prinzi cum se împarte justiţia în ţărişoara noastră scumpă. Amânări la nesfârşit, trageri de timp mai ceva ca la fotbal şi în final va câştiga ăla care dă banu’.

Justiţia în România este pentru oamenii simpli, politicienii şi cei cu bani, o fentează, fac ce vreau ei cu misterioasa doamnă care ţine în mână balanţa dreptăţii. O călăresc şi o violează mai ceva ca la cel mai sordid bordel. Într-o ţară în care puterea judecătorească face grevă, fiindcă se simte încălecată de cea executivă, din cauza subfinanţării, într-o ţară în care DNA începe să semene cu fosta securitate, din cauză că acţionează numai la comandă politică, nu se poate spune la modul serios că s-au făcut progrese în Justiţie. Să o spună ei lui mutu’!

Zaharia Cotoc