Raportul coruptilor fara nume
Un raport facut de Inspectia Judiciara a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este pe cale sa scindeze membrii consiliului in doua tabere. Raportul marilor dosare de coruptie arata ca pe rolul instantelor de judecata se afla in lucru 130 de procese de mare coruptie, dintre care 8 cazuri se judeca in instantele arondate Curtii de Apel Cluj. Chiar daca vine cu o intârziere de câteva saptamâni, raportul dosarelor de coruptie nu este pentru ochii oricui pentru ca dosarele la care se face referire sunt secrete. Insa, de la fosti prim-ministri, pâna la primari de comuna, din sentintele magistratilor care au judecat sau judeca dosarele de mare coruptie sentintele au singur lucru in comun: achitarea.
La mijlocul lunii februarie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ar fi trebuit sa faca public un raport al Inspectiei Judiciare din cadrul institutiei, raport in care se regaseste stadiul dosarelor de coruptie aflate in curs de judecare.
Conform purtatorului de cuvânt al CSM, Monica Prejmereanu, raportul nu a fost gata la timp, astfel ca nu a putut fi prezentat la data stabilita initial. Ulterior, s-a stabilit ca raportul sa fie prezentat la inceputul saptamânii trecute si ar fi trebuit sa fie perceput ca o reusita a actualei conduceri a CSM. Insa, o parte din raport a fost facut public pe un site care “functioneaza” paralel cu site-ul oficial CSM. Astfel, pe site-ul membricsm.ro, site sustinut de judecatorii Adrian Neacsu, Cristi Danilet si Horatiu dumbrava, raportul respectiv a aparut cu o zi inainte de publicarea oficiala pe site-ul CSM. Oricum, informatiile sunt statistice pentru ca, in mod concret, nu este prezentat stadiul niciunui dosar al vreunei persoane publice acuzata de coruptie
Mai mult, tinând cont de faptul ca, spre exemplu, magistratii anuleaza o condamnare primita de Dinel Staicu, acuzat de devalizarea bancilor, toate datele concrete sunt secrete. Chiar daca sedintele de judecata ale proceselor de mare coruptie, atâta timp cât in proces nu sunt implicati minori, sunt publice, comunicarea numarului de dosar si al instantei care judeca procesul respectiv reprezinta date care nu au caracter public. Chiar daca anonimizarea acestor informatii pot fi interpretate ca o nerespectare a Legii care asigura dreptul la informatie sau o interpretare gresita a Legii 544/2001 chiar de catre magistrati, CSM perpetueaza practica anonimizarii.
“Datele solicitate sunt exceptate de la accesul liber la informatiile cu caracter public reglementat prin Legea 544/2001. Ratiunea publicarii Raportului inspectiei judiciare dupa o prealabila anonimizare este data de faptul ca dosarele la care se face referire se afla in curs de judecata. Publicitatea in legatura cu acestea poate influenta negativ solutionarea lor cu incalcarea dreptului la protectia datelor personale conferit de Legea 677/2001 partilor”, arata un raspuns al purtatorului de cuvânt al CSM.
⅓ din dosare sunt mai vechi de cinci ani
Verificarile au fost efectuate la toate Curtile de Apel – in perioada 14.11.2011 – 20 .01.2012 – si la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in perioada 05.01.2011 – 20.01.2012 si au avut ca obiectiv principal identificarea cauzelor care au determinat temporizarea procedurii. La analizarea cauzelor care au determinat temporizarea procedurii si implicit la aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii, Inspectia Judiciara s-a raportat la intelesul dat notiunii de „termen rezonabil” in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in ce priveste art. 6 par. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului; durata rezonabila a procedurii se apreciaza in fiecare cauza in parte, in functie de circumstantele sale, dupa urmatoarele criterii: complexitatea cauzei in fapt si in drept, comportamentul partilor, comportamentul autoritatilor si importanta pentru cel interesat a obiectului procedurii.
La analizarea dosarelor de coruptie aflate pe rolul instantelor s-a avut in vedere durata procedurii cu incepere de la data primei inregistrari a cauzelor in sistem, fiind identificate, pentru fiecare cauza in parte, motivele de ordin obiectiv si de ordin subiectiv care au determinat temporizarea procedurii in fiecare stadiu procesual. La data efectuarii verificarilor, pe rolul instantelor se afla un numar total de 130 de dosare având ca obiect infractiuni de coruptie, dintre care: 35 de dosare cu o vechime cuprinsa intre 5 ani si 10 ani, 42 de dosare cu o durata a procedurii cuprinsa intre 3 ani si 5 ani, 48 de dosare cu o vechime cuprinsa intre 1 an si 3 ani, 5 dosare cu o durata a procedurii mai mica de un an, durata procedurii fiind calculata de la data inregistrarii dosarelor in sistem. Nici unul dintre dosarele verificate nu are o vechime mai mare de 10 ani. De la momentul la care s-a dispus efectuarea verificarilor – octombrie 2011 si pâna in prezent, au fost solutionate definitiv 12 cauze privind infractiuni de mare coruptie – 8 de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie si câte 2 de Curtea de Apel Bucuresti si Curtea de Apel Ploiesti, numarul acestora fiind semnificativ in raport de numarul total al cauzelor de acest gen inregistrate in prezent pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, aspect ce releva ca maniera de lucru adoptata de instanta suprema si masurile organizatorice dispuse la nivelul sectiei penale au avut rezultatele scontate in ceea ce priveste accelerarea ritmului solutionarii cauzelor.
8 dosare de coruptie umbla prin instantele clujene
La Inalta Curte de Casatie si Justitie se afla pe rol 32 de dosare având ca obiect infractiuni de coruptie, dintre care: 6 dosare cu o durata a procedurii cuprinsa intre 5 si 10 ani, 13 dosare cu o vechime intre 3 si 5 ani si 13 dosare cu o vechime intre 1 si 3 ani. La Curtea de Apel Alba – Iulia si instantele arondate acesteia se afla pe rol 7 dosare având ca obiect infractiuni de coruptie, dintre care: 3 dosare cu o vechime intre 5 si 10 ani, 2 dosare cu o vechime intre 3 si 5 ani si 2 dosare cu o vechime intre 1 si 3 ani.
Curtea de Apel Bacau si instantele din raza sa teritoriala au pe rol 4 dosare cu obiect infractiuni de coruptie, dintre care: 2 dosare cu o vechime intre 5 si 10 ani, 1 dosar cu o vechime intre 3 si 5 ani si 1 dosar cu o vechime intre 1 si 3 ani. La Curtea de Apel Brasov si instantele arondate au fost verificate 8 dosare cu obiect infractiuni de coruptie, 3 dintre acestea având o vechime cuprinsa intre 5 si 10 ani, 3 dosare având o vechime cuprinsa intre 3 si 5 ani si 2 dosare având o vechime intre 1 si 3 ani. La Curtea de Apel Bucuresti si instantele arondate acesteia au facut obiect al verificarilor 43 de dosare, dintre care: 19 dosare se afla pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, 10 dosare se afla pe rolul Tribunalului Bucuresti, 8 dosare se afla pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, 3 dosare se afla pe rolul Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti, un dosar pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti si 2 dosare pe rolul Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti. Dintre cele 43 de dosare verificate: 11 dosare au o vechime cuprinsa intre 5 si 10 ani, 18 dosare au o vechime cuprinsa intre 3 si 5 ani, 10 dosare au o vechime intre 1 an si 3 ani si 4 dosare au mai putin de un an vechime. Pe rolul Curtii de Apel Cluj si instantelor din raza sa teritoriala se gasesc 8 dosare având ca obiect infractiuni de coruptie, dintre care: un dosar cu vechime intre 5 si 10 ani, 1 dosar cu vechime intre 3 si 5 ani, si 6 dosare cu vechime intre 1 si 3 ani. La Curtea de Apel Constanta si instantele arondate acesteia se gaseste un singur dosar având ca obiect infractiuni de coruptie, acesta având o vechime intre 3 si 5 ani. La Curtea de Apel Craiova si instantele din raza sa de competenta se afla pe rol 6 dosare având ca obiect infractiuni de coruptie, dintre acestea: 2 dosare având o durata a procedurii cuprinsa intre 5 si 10 ani, un dosar cu o vechime intre 3 si 5 ani si 3 dosare cu o vechime cuprinsa intre 1 an si 3 ani. La Curtea de Apel Galati si instantele arondate au fost verificate 3 dosare având ca obiect infractiuni de coruptie, un dosar cu o vechime cuprinsa intre 5 si 10 ani si 2 dosare cu o vechime intre 1 an si 3 ani. Pe rolul Curtii de Apel Iasi si instantele arondate se regasesc 6 dosare de coruptie,, câte doua din fiecare categorie de vechime ( 5-10 ani, 3-5 ani, 1-3 ani).
Curtea de Apel Oradea si Curtea de Apel Ploiesti si instantele arondate acestora au pe rol câte doua dosare de coruptie, câte unul cu o vechime cuprinsa intre 5 si 10 ani si câte unul cu o durata a procedurii situata intre 1 an si 3 ani. Curtea de Apel Pitesti si Curtea de Apel Târgu-Mures si instantele arondate acestora au pe rol câte 3 dosare având ca obiect infractiuni de coruptie, toate cu o durata a procedurii cuprinsa intre 1 an si 3 ani. La Curtea de Apel Timisoara si instantele arondate acesteia au fost verificate doua dosare având ca obiect infractiuni de coruptie, ambele cu o durata a procedurii cuprinsa intre 5 ani si 10 ani.
Cum sa tragi de dosar cu “cauze obiective”
Inspectorii judiciari au constatat ca prelungirea duratei procedurii s-a datorat predominant unor cauze obiective, adica motive care nu pot fi imputate judecatorului de caz. Invocarea exceptiei de neconstitutionalitate a diferitelor dispozitii legale, ce a impus derularea procedurii de sesizare a Curtii Constitutionale si suspendarea cauzei pâna la solutionarea respectivelor exceptii, formularea si incuviintarea cererilor de amânare ale partilor pentru angajare aparatori, pentru studierea dosarului si pregatirea apararii pentru imposibilitatea de prezentare a aparatorilor alesi sau pentru imposibilitatea de prezentare a inculpatilor. De asemenea, necesitatea administrarii unui probatoriu complex, dificultatile legate de indeplinirea procedurii de citare cu partile, parcurgerea mai multor stadii procesuale ca urmare a casarii cu trimitere spre rejudecare, formularea unor cereri de stramutare, urmata de suspendarea judecatii pâna la solutionarea acestora, modificarea calitatii persoanelor trimise in judecata si modificarea dispozitiilor legale ce reglementeaza competenta dupa calitatea persoanei, necesitatea solutionarii cererilor si exceptiilor (altele decât cele de neconstitutionalitate) invocate de parti pe parcursul procedurii judiciare se numara printre cauzele obiective.
Insa, au fost identificate si situatii (cu o incidenta redusa in practica) in care culpa instantei a contribuit la temporizarea procedurii prin: – lipsa de fermitate in aplicarea de sanctiuni procedurale partilor si participantilor la procedurile judiciare vinovati de tergiversarea solutionarii cauzelor; – intârzierea in redactarea hotarârilor judecatoresti pronuntate; – administrarea probelor in etape; – insuficienta studiere a dosarelor; – acordarea unor termene lungi, cu consecinta lipsirii de eficienta a dispozitiilor prevazute in Legea nr. 202/2010 in vederea accelerarii judecatii.
Lista amânatilor
Printre cei care pot fi gasiti in marile dosare de coruptie se regasesc fosti sau actuali ministri, oameni de afaceri, personaje controversate care au avut legaturi cu fosta Securitate, primari ori oameni de afaceri controversati. Cel mai adesea, acuzatii isi angajeaza case de avocatura ai caror avocati sunt casatoriti sau inruditi cu diferiti judecatori sau procurori din instantele tarii. In “colaborare” cu magistratii, termenele de judecata se prelungesc, nefiresc, pe ani buni, astfel incât procesele ajung sa se perimeze. Conform unui top facut de Hotnews, lista dosarelor de mare coruptie include zeci de politicieni si oameni de afaceri care, pentru faptele penale de care sunt acuzati, nu au facut nici o zi de puscarie. Si, cu siguranta, nu vor face.
Radu Mazare-circa 3 ani PLUS FOTO mazare
O retea din care DNA spune ca face parte primarul Constantei, Radu Mazare, actualul presedinte al Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, dar si alte 35 de persoane (angajati ai institutiilor publice, notari, oameni de afaceri, samsari de terenuri etc.) ar fi pagubit statul cu 114 milioane de euro prin retrocedarea ilegala a circa 100 de hectare de teren situat in Constanta.
Miron Mitrea-dosar suspendat PLUS FOTO mitrea
Miron Mitrea este acuzat ca, pe vremea in care era ministrul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei in guvernul Adrian Nastase, a primit drept mita circa 300.000 de euro, sub forma de lucrari de constructie la o casa apartinând mamei sale. Foloasele necuvenite ar fi provenit de la Irina Jianu, sefa Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC), in schimbul numirii si mentinerii ei in functiile de inspector general adjunct, respectiv inspector general in cadrul ISC.
Dumitru Dragomir-circa 3 ani PLUS FOTO dumitru dragomir
Presedintele Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), Dumitru Dragomir, este acuzat ca a primit mita, in 2001, un teren de 350 mp in Bucuresti pentru a cumpara, in numele LPF, un teren si o constructie nefinalizata, ambele supraevaluate. Mituitorul este, sustin procurorii, fostul fotbalist Gino Iorgulescu. La data comiterii faptei, Dragomir era deputat PRM de Vâlcea.
Serban Mihailescu-circa 5 ani PLUS FOTO serban mihailescu
Ancheta a fost declansata in urma denuntului fostului consilier personal al lui Serban Mihailescu, Fanel Pavalache (arestat in 2002 si condamnat in 2004 la sase ani de inchisoare pentru coruptie). Potrivit acestuia, la 22 octombrie 2001, Petru Serban Mihailescu i-a cerut 11 arme de vânatoare, in schimbul mentinerii sale in functie.
Dan Voiculescu-circa 3 ani PLUS FOTO dan voiculescu
3,6 hectare de teren si un hectar de constructii in Baneasa au fost cumparate de Dan Voiculescu la un pret de 75 de ori mai mic decât cel real, sustin procurorii. O urmarire penala in timp record (câteva luni) a dus la trimiterea in judecata a 13 persoane. Dupa trei termene la Tribunalul Bucuresti, procesul s-a mutat la Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde a debutat cu sapte amânari.
Razvan Robu
