Punctele termice din Bistriţa vor fi transformate. Unele au destinaţii ciudate

Primăria Bistriţa intenţionează să dea o destinaţie câtorva din punctele termice existente pe raza oraşului, nefolosite de ani de zile şi care au fost un bun adăpost pentru gunoaie şi oamenii străzii.

După un lung şir de procese pe parcursul a mai bine de cinci ani, municipalitatea a reuşit să câştige în instanţă 24 din cele 30 de puncte termice confiscate de lichidatorul societăţii care le-a deţinut.

După 1990, foarte mulţi bistriţeni au renunţat la serviciile societăţii de termoficare – SC Proditerm -, aflată în subordonarea Primăriei Bistriţa. Aceasta a fost una din cauzele pentru care firma a ajuns la datorii enorme, de peste 67 de miliarde lei, a intrat în faliment, iar bunurile, printre care şi 30 de puncte termice de pe raza oraşului, au fost preluate de lichidatorul acesteia – SC Ultralex IPURL. Preluarea societăţii de către lichidator nu a fost în asentimentul municipalităţii bistriţene.

Război lung între primărie şi lichidatorul judiciar

Cele 30 de puncte termice au fost preluate în urmă cu nouă ani de Primăria Bistriţa, în urma unei Hotărâri de Consiliu Local – HCL 152/2004.

După ce Proditerm a acumulat datorii de peste 67 de miliarde lei vechi, în anul 2006 a fost declarat falimentul acestei societăţi. Pentru a plăti datoriile restante, lichidatorul Proditerm – Ultralex IPURL – a decis să revendice punctele termice.

În vara anului 2007, Ultralex IPURL a cerut în instanţă Primăriei Bistriţa, eliberarea a două puncte termice, în care se efectuau lucrări de amenajare. La scurt timp după aceea, municipalitatea a deschis şi ea în instanţă o acţiune, de rectificare şi constatare, prin care se urmărea întăbularea a şase puncte termice, care figurează, de altfel, în Cartea Funciară.

În ianuarie 2008, Ultralex IPURL a deschis un nou proces, solicitând de această data primăriei toate cele 30 de puncte termice, care au fost trecute în proprietatea acesteia.

Procesele în instanţă au continuat până la finele anului trecut, când Primăria Bistriţa a reuşit să câştige dreptul de proprietate asupra a 24 de puncte termice. Acum se încearcă să li se dea destinaţii de utilizare, cu atât mai mult cu cât în 2010, legislativul local a aprobat care ar putea fi acestea. La acea vreme se prevedea că în unele imobile ar putea funcţiona săli de sport, un parking supraetajat, centru de sport şi agrement cu bazin de înot, centru social-cantină, ori staţii de pompe.

Mai mult decât atât, în campania electorală din 2008 pentru Primăria Bistriţa, mai toţi candidaţii la funcţia de primar, inclusiv Ovidiu Creţu, promitea că va transforma un astfel de punct termic în parcare supraetajată. A dovedit doar că aruncă vorbe în vânt.

Solicitări de spaţii

Din decembrie anul trecut şi până în iunie 2013 au fost înregistrate diverse solicitări de la persoane juridice şi fizice autorizate cu propuneri privind amenajarea punctelor termice cu diferite destinaţii. La finele lunii iunie a fost adoptată o hotărâre de consiliu local prin care spaţiile au primit cu precădere destinaţii sociale, respectiv pentru acţiuni culturale, educative şi sportive, în folosul cetăţenilor.

În şedinţa ordinară din această lună pe ordinea de zi au figurat şapte proiecte de hotărâre în vederea stabilirii destinaţiilor exacte a spaţiilor a tot atâtea puncte termice. Proiectele nu au mai putut fi dezbătute întrucât au existat divergenţe pe tema unui alt proiect de hotărâre cu privire la organizarea referendumului pentru centura de sud a oraşului, iar consilierii democrat-liberali au părăsit sala de şedinţe şi astfel din cauza lipsei de cvorum şedinţa a fost suspendată.

Propuneri ciudate

Cu toate acestea, parte din proiectele de hotărâre atrag atenţia prin destinaţiile pe care municipalitatea intenţionează să le dea spaţiilor. Astfel, iniţial punctul termic nr 3, din str. Trandafirilor, a fost destinat să devină sediul Ocolului Silvic Bistriţa, aflat în subordinea municipalităţii. Apoi s-a constatat că spaţiul respectiv are o suprafaţă prea mare astfel că primarul a decis că Ocolul Silvic Bistriţa ar fi mai nimerit să funcţioneze în punctul termic nr 29, din Ştefan cel Mare. Ocolul Silvic din cadrul Primăriei Bistriţa a avut sediul pe str. Gh. Şincai nr. 2, unde municipalitatea a construit o nouă clădire. În scripte, Ocolul Silvic figurează încă la aceeaşi adresă, unde a funcţionat până să debuteze lucrările de refacere a imobilului şi Direcţia de Patrimoniu şi Spaţiul Locativ din cadrul primăriei.

Conform proiectului de hotărâre, în punctul termic nr. 3 de pe str. Trandafirilor, municipalitatea intenţionează să creeze un „Centru multifuncţional pentru activităţi sociale”, activitate pentru care ar putea solicita finanţare din Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Despre ce activităţi sociale ar fi vorba mai precis, încă nu se ştie.

Tot cu finanţare din fonduri europene, Ovidiu Creţu vrea să transforme şi punctul termic nr. 19 din str. Nicolae Bălcescu, în Centrul de educaţie în domeniul energiei regenerabile.

Poliţia Locală a primăriei nu a fost nici ea lăsată pe dinafară, fiindcă punctul termic nr. 4 de pe str. Gării va primi destinaţia de dispecerat operativ. Numai că Primăria Bistriţa intenţionează să mute Poliţia locală în imobilul de pe str. Dobrogeanu Gherea, unde până nu demult a funcţionat secţia de Mecanizare a Direcţiei de Servicii Publice, care s-a mutat în casă nouă. Aşa că municipalitatea a prevăzut anul acesta de la buget, pentru modernizarea imobilului de pe Dobrogeanu Gherea, suma de o sută de mii de lei, bani necesari pentru întocmirea documentaţiilor necesare şi proiectare. Cât despre lucrările de execuţie în sine, în viitorul foarte apropiat municipalitatea bistriţeană va cheltui alte sume importante de la bugetul local. În ceea ce priveşte punctul termic din str. Gării, Primăria Bistriţa vrea să pară şmecheră, întrucât în expunerea de motive a primarului Ovidiu Creţu se precizează că „În vederea atragerii finanţării pentru realizarea unor obiective de investiţii prin fonduri structurale, exerciţiul financiar 2014 – 2020, este necesară corelarea destinaţiei acestor imobile cu posibilitatea aplicării acţiunilor cheie aferente obiectivelor tematice stabilite în Cadrul Strategic Comun pentru fondurile structurale 2014 – 2020”.

Liana Mureşan

redactie@gazetadebistrita.ro