Salariații Direcției Regionale de Statistică Bistrița-Năsăud protestează față de guvernanți care nu le rezolvă problemele salariale, cu toate că s-a semnat un memorandum în acest sens încă din vara anului trecut. Drept urmare, activitatea la nivelul instituției este blocată pentru cel puțin o zi și reprezintă doar un avertisment al salariaților în contextul anului electoral 2024.
Salariații din cadrul Direcției Regionale de Statistică Bistrița-Năsăud își exprimă nemulţumirea faţă de salarizarea discriminatorie îndelungată, motiv pentru care astăzi, 11.12.2023, pe toată durata normală a zilei de muncă vor REFUZA îndeplinirea sarcinilor de serviciu, transmit angajații instituției, într-un comunicat.
„În acest moment și-au declarat și asumat prin semnătura intenția de a nu-și îndeplini sarcinile de serviciu pentru o zi aproximativ 900 de persoane din cadrul INS și direcțiile teritoriale de statistică, în semn de protest față de nepunerea în aplicare a Memorandumului privind salarizarea în sistemul statistic. Precizăm că intenția de blocare a activității pentru cel puțin o zi este rezultatul ignorării de către decidenții politici a semnalelor trase de statisticieni în ultimii ani și reprezintă doar un avertisment al salariaților în contextul anului electoral 2024 când fără aportul decisiv al INS și direcțiilor teritoriale de statistică alegerile nu pot fi organizate.
SINSB îşi declară suportul total pentru orice manifestare a nemulțumirilor statisticienilor.
Institutul Național de Statistică, cu aportul direcțiilor teritoriale subordonate, asigură îndeplinirea obligaţiilor României faţă de Comisia Europeană în ceea ce priveşte statisticile oficiale, neexistând până în prezent niciun caz în care statul român să fie sancţionat pentru neîndeplinirea acestor obligaţii. Niciun proiect, plan de acțiune, strategii pe termen mediu și lung, nu pot fi realizate fără datele culese, procesate, interpretate și diseminate de către statisticieni (indicele preţurilor de consum, produsul intern brut, indicatorii pieţei muncii, ai activităţii întreprinderilor, ai comerţului intern şi internațional, ai populaţiei, migraţiei, agriculturii etc.), de aceea solicităm salarii conforme cu nivelul de pregătire și complexitatea activității desfășurate, echitate în raport cu instituțiile de la nivel central și cu alte instituții care, indiferent de context, primesc majorări salariale sau reîncadrări în anexele legii 153/2017.
Principalele revendicări care vor conduce la soluționarea problemelor existente la nivelul instituției noastre sunt:
– stabilirea salariilor de bază ale funcționarilor publici și personalului contractual la nivelul administrației publice centrale
– funcționarii publici și personalul contractual să beneficieze de un spor de complexitate de 15% aplicat la salariul de bază
Facem precizarea că toate aceste revendicări au fost prezentate Guvernului României încă din anul 2022 prin Memorandumul cu tema: <Soluționarea problemelor de salarizare existente la nivelul Institutului Național de Statistică și al direcțiilor regionale și județene de statistică>.
Acest Memorandum a fost semnat de Primul Ministru al României din acea vreme, dl. Nicolae Ionel Ciucă, la data de 13.07.2022, dar NU a fost pus în aplicare.
Solicităm Guvernului asumarea Memorandumului semnat și aprobat pentru a putea fi pus în aplicare.
Exprimându-ne nemulţumirea faţă de salarizarea discriminatorie îndelungată, solicităm respect, echitate și plată egală pentru muncă egală!”, se arată în documentul citat.
Pe la mijlocul lunii noiembrie, 2023, premierul Marcel Ciolacu prezent la Summit-ul Autorităților Publice Locale din România a afirmat că reforma administrativă trebuie făcută, chiar dacă nu se va pune în aplicare în 2024. Numai că de la vorbe la fapte e cale lungă. Reforma administrativ-teritoriala ar permite reducerea numarului de servicii publice deconcentrate ale ministerelor in teritoriu.
In subordinea Institutului National de Statistică există un număr de 8 Direcţii Regionale de
Statistică si 34 Direcţii Judeţene de Statistică. Acestea functionează sub formă de servicii publice deconcentrate la nivelul judetelor si a municipiului Bucuresti, mai ales că intre Directiile Regionale de Statistică si cele Judetene nu există nici o deosebire. Dacă s-ar face o reformă administrativ-teritorială numărul acestor servicii deconcentrate s-ar reduce odată cu reducerea numărului de judete.
In prezent există depus la senat un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României.
(https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
Proiectul initiat de Vlad Benga din partea USR, zace in sertarele Parlamentului, in timp ce presedintele Senatului Nicolae Ciucă nu catadicseste să-l pună pe ordinea de zi, dar premierul se lamentează că România se află in situatie precară din cauza cheltuielior bugetare la nivel central si local.
De aceea, proiectul de lege propus de Vlad Benga, deputat USR, privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, ar trebui promovat de parlament cel putin acum când a ajuns cutitul la os din cauza crizelor suprapuse.
(Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
Din păcate nu există vointă politică.