În 2015, Primăria Bistrița anunța finalizarea construcției Parcului industrial Bistriţa Sud, proiect în care au fost investiți 25,5 milioane de lei, din care 14,4 milioane de lei fonduri europene nerambursabile. În cei 9 ani “de viață”, doar aproximativ jumătate din suprafaţa parcului este ocupată de firme. Cealaltă jumătate este inutilizabilă.
Ideea construirii unui parc industrial la Bistrița a fost lansată în campania electorală pentru alegerile locale din 2008 de candidatul PNL la Primăria Bistrița, actualul primar Ioan Turc. Cum în final bătălia a fost câștigată de Ovidiu Crețu, ideea a rămas moartă. Nu și pentru liberali, care au insistat să devină realitate. Iar până la urmă a devenit, însă proiectul pare să fi fost făcut la bășcălie, doar atât cât să nu se spună că Bistrița nu are și ea un parc industrial. Gurile rele spun că de fapt, acest proiect a fost pentru Ovidiu Crețu o monedă de schimb pentru ca liberalii să îi voteze Wonderland-ul și pârtia de schi.
Jumătate din suprafață e pe deal
Business Park Bistrița Sud SRL, firma al cărui asociat unic este Primăria Bistrița, a primit în administrare circa 21 de hectare și jumătate. Din această suprafață totală, 11 ha nu poate fi închiriată firmelor care ar dori să își desfășoare activitatea în incinta parcului industrial bistrițean. De ce? Fiindcă suprafața respectivă este practic un deal. Din suprafața totală a acestui deal, mai puțin de jumătate este suprafață plată, deci care ar putea fi închiriată, iar restul este pantă, astfel că accesul este aproape imposibil.
Acest aspect reiese din raportul de venituri și cheltuieli depus la Primăria Bistrița de conducerea Business Park Bistrița Sud SRL.
„Din suprafața totală de aproximativ 21,5 ha dată în administrare societății, aproximativ 10 ha nu este potrivită pentru a o închiria societăților care doresc să desfășoare activități de industrie sau de prestări servicii, deoarece se află în pantă (aproximativ 6 ha), iar restul de 4 ha este un platou la o diferență de nivel de 60 m față de suprafața plană a parcului industrial care poate fi închiriată”, se arată în documentul citat.
La finalul anului 2023, Parcul Industrial avea 17 rezidenți, care ocupau suprafața de 71.568 de metri pătrați, deci cu puțin peste 7 ha, în partea de jos a parcului. Suprafețele închiriate au generat, în anul 2023 venituri de 109.000 de euro.
Până în luna aprilie, ar putea fi ocupate alte 4 ha din suprafața parcului, dar tot în partea plată.
“Pentru suprafața de 4 ha ( din cele 11 ha de suprafață plată) avem o societate comercială câștigătoare a licitației pentru ocuparea acestei suprafețe urmând să semnăm contractul de administrație și cel de superficie cel mai târziu în luna aprilie, după clarificarea necesarului de energie electrică a societății respective”, se mai arată în documentul depus la primărie de conducerea Business Park Bistrița Sud.
Problemele principale
Aceste două aspecte arătate mai sus atrag atenția. Sunt însă mult mai multe, care arată că proiectul mult lăudatului parc industrial bistrițean a fost întocmit în doru’ lelii, cum spune o vorbă din popor.
Dar, haideți să vedem care sunt problemele parcului industrial bistrițean.
- nu are legătură directă la un drum național și nici la calea ferată, deși ambele sunt în imediata apropiere;
- rețelele de utilități sunt subdimensionate;
- puterea electrică instalată în parc este de doar 0,9 kwh, mult subdimensionată față de necesar, ceea ce a împiedicat firmele mari, consumatoare de energie, să închirieze parcele în parc;
- stația de epurare din incinta parcului este situată în aval și este și ea subdimensionată; în acest moment stația nu este încă preluată de Aquabis;
- aproape jumătate din suprafață este situată pe deal, unde accesul este îngreunat din cauza pantei. Culmea, această suprafață a fost gândită pentru închirierea de parcele firmelor din industria grea.
Partea de proiectare făcută din birou?
Dar să vedem cine s-a ocupat de partea de proiectare. Problemele au început odată cu întocmirea Planului Urbanistic Zonal, care a fost întocmit de Arhi Dinamic SRL din Satu Mare, firmă al cărui nume este binecunoscut autorităților din Bistrița-Năsăud în condițiile în care aceasta a câștigat o serie de contracte de proiectare scoase la licitație de Consiliul Județean Bistrița ori de Primăria Bistrița.
Conform acestui PUZ elaborat de Arhi Dinamic SRL sunt delimitate 5 zone funcţionale:
Lot nr. 1 cu o suprafaţă totală de 39.893,46 mp, împărţit în 34 parcele destinate serviciilor, atelierelor industriale şi industriei medii şi spaţii verzi în suprafaţă de 15.293,46 mp;
Lot nr. 2 cu o suprafaţa totală de 26.130,11 mp, împărţit in 3 parcele destinate instituţiilor şi seviciilor( aferente industriei), şi o suprafaţă de 17.130,11 mp spaţii verzi;
Lot nr. 3 cu o suprafaţă totală de 41.912,75 mp, împărţit în 5 parcele destinate pentru logistică şi o suprafaţă de 1.651,28 mp spaţii verzi;
Lot nr. 4 cu o suprafaţă totală de 55.487,06 mp, împărţit în 5 parcele destinate una echipamentelor tehnico edilitare şi patru pentru industria mare;
Lot nr. 5 cu o suprafața totală de 43.383,24 mp, împărţit în 11 parcele destinate 10 pentru industria medie şi una pentru echipamente tehnico edilitare;
În aprilie 2010, municipalitatea bistrițeană a scos la licitație contractul pentru “Elaborarea documentaţiei tehnico-economice la obiectivul de investiţii «Parc industrial Bistriţa Sud»”, contract estimat la 383.614 lei. Trei luni mai târziu, contractul a fost câștigat de o firmă din Slatina – Dinstar Construct SRL – cu o ofertă de 326.072 lei.
În paranteză fie spus, deținătorul de la acea vreme al acestei firme, Marian Dinu, a fost inculpat într-un dosar într-un dosar de fapte de corupție, în care cap de afiș au fost doi foști primari ai comunei Cungrea din județul Olt – Ion Murguleț și Dorel Alexe. Ion Murguleț, primar al comunei Cungrea în perioada 2008 – 2012, a fost acuzat că, în mandatul său, a încheiat cu firma omului de afaceri slătinean Marian Dinu, SC Dinstar Construct SRL, un contract de proiectare cu încălcarea prevederilor legale, la un preț mai mare decât valoarea reală. Ulterior, primarul Murguleț a încheiat cu Marian Dinu un alt contract fals pentru aceleași servicii, astfel că cei doi s-au făcut vinovați, în afara abuzului în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție, respectiv complicitate la abuzul în serviciu, și de fals material în înscrisuri oficiale.
În iulie 2019, Marian Dinu a fost condamnat de Judecătoria Slatina la 6 luni de închisoare cu suspendare, pentru fals material în înscrisuri oficiale, însă dosarul a ajuns în apel la Curtea de Apel Craiova. Judecata s-a finalizat în martie 2021, însă în ce-l privește pe Marian Dinu, a intervenit prescripția răspunderii penale.
Revenind la Bistrița, pentru suma cu care a câștigat contractul, Dinstar Construct din Slatina se obliga să întocmească, printre altele, studiul topografic şi geotehnic cu toate vizele prevăzute de lege, studiul de fezabilitate – în baza căruia urma să fie întocmit devizul general al investiției –un plan de afaceri care trebuia să cuprindă o strategie de marketing şi ocupare a structurii de sprijinire a afacerilor, dar și proiectul tehnic.
Cum a fost întocmită, cum nu, această documentație tehnico-economică, cert este că după construirea parcului industrial, conducerea SRL-ului aflat în subordinea Primăriei Bistrița a avut de tras până să aducă firme care să își stabilească “domiciliul” în respectivul perimetru. Dacă astăzi mare parte din suprafața plată a parcului industrial este ocupată, cea de pe deal nu intră în discuţie. Concret, circa 50% din suprafața parcului este inutilizabilă.
Și-atunci nu putem să nu ne întrebam cum de toate părţile implicate în acest proiect, atât primăria, cât și firma care a întocmit PUZ-ul, dar mai ales proiectantul din Slatina, au fost lovite de orbul găinii. Oare chiar nimeni nu a văzut ditamai dealul? Și de ce tocmai acolo au fost alocate parcele pentru industria grea?
În ediția viitoare vom reveni cu alte dezvăluiri despre parcul industrial din Bistrița. Deci… VA URMA!
