Primăriile din Bistriţa-Năsăud sunt puse într-o situaţie delicată în ceea ce priveşte obligativitatea încheierii unor contracte cu firme specializate pentru neutralizarea cadavrelor de animale de pe domeniul public.
Edilii bistriţeni nu sunt deloc încântaţi de această obligativitate, fiindcă banii de la bugetele locale sunt insuficienţi. Unii dintre ei spun că vor respecta condiţiile legii şi vor încheia astfel de contracte, în timp alţii caută soluţii pentru asociere pentru rezolvarea problemei.
În urmă cu mai bine de trei săptămâni, mai precis pe 14 martie, reprezentanţii autorităţilor locale din judeţul Bistriţa-Năsăud au avut o întâlnire cu reprezentanţii Direcţiei Sanitar Veterinare şi Siguranţa Alimentelor Bistriţa – Năsăud, în cadrul căreia edililor li s-a pus în vedere obligativitatea încheierii unor contracte cu firme specializate pentru neutralizarea cadavrelor de animale de pe domeniul public. „Vinovatul” principal este mama Europa, care strânge laţul când vine vorba de respectarea unor directive.
Ne paşte infrigementul
Majoritatea primăriilor însă, nu au până la această dată încheiate astfel de contracte şi, mai mult decât atât apariţia unor costuri suplimentare pentru administraţiile locale au stârnit multe discuţii pe această temă.
„Ştiu că nu vă place subiectul, dar nu avem ce face, trebuie să-l abordăm. Trebuie să ştiţi că România a primit de la Comisia Europeană o scrisoare legată de problema colectării cadavrelor de animale de la populaţie şi reprezintă etapa premergătoare procedurii de infrigement. Până în 2010, au fost nişte ajutoare date de stat primăriilor cu acest scop, dar s-au sistat şi primarii au rămas să plătească ei serviciul acesta. În OUG 47/2005 se stipulează: consiliul local este responsabil de neutralizarea cadavrelor de animale provenite din gospodăriile individuale sau a animalelor găsite moarte pe teritoriul administrativ. Tot aici mai spune că consiliile locale au obligaţia de a încheia contracte cu unităţi autorizate şi niciun consiliu local nu are un astfel de contract”, a comunicat la acea întâlnire primarilor, dr. Dorinel Bodolan, pe atunci directorul interimar al DSVSA BN.
Deşi întâlnirea a avut loc pe data de 14 martie, potrivit precizărilor reprezentantului DSVSA BN primăriile ar fi trebuit să aibă încheiate contractele o zi mai târziu, adică pe 15 martie, lucru ce s-a dovedit imposibil de făcut.
„La noi în zonă este o firmă specializată la Dej. Data limită pentru punerea în aplicare a acestei directive este 15 martie, după care CE va începe procedura de sancţionare. În 15 martie trebuie să aveţi acest contract”, a spus Bodolan.
Primarii prezenţi la întâlnire nu au primit cu braţele deschise directiva europeană, deşi în legislaţia românească există prevederi încă din 2005 care obligă autorităţile locale să aibă astfel de contracte încheiate cu firme specializate.
După trei săptămâni, lucrurile nu sunt mai roz, fiindcă edilii bistriţeni caută încă soluţii pentru a găsi resursele financiare necesare pentru a plăti contractele. Mai mult decât atât, lucrurile nu sunt foarte clare vizavi de prevederile contractuale şi sunt convinşi că ar urma costuri mari pentru bugetele locale. Dar să vedem ce spun primarii despre obligativitatea încheierii acestor contracte.
Ioan Moniţa, primarul comunei Romuli:
„Prefectura s-a angajat că va lua măsuri ca să nu mai plătim 20 – 25 de milioane (n. r. – lei vechi), bani în avans la Protan. Cum să închei un contract pentru ceva şi să îi dau bani în avans? Nici nu pot să fac lucrul ăsta. Noi am avut contracte mai vechi cu ei (n. r. – Protan Dej). Acum vreo cinci sau şase ani am avut un caz şi au venit, le-am plătit. Nu zic nu, le plătesc dacă sunt cazuri, dar nu le plătesc eu în avans 25 de milioane şi eu să nu am niciun animal mort pe domeniul public. Şi ei ce fac? Îmi dau banii înapoi la sfârşit de an? Sunt aberaţii! Cum să le dăm bani în avans? Eu vă întreb omeneşte, decât să dau atâţia bani la Protan, atunci nu mai bine sap o groapă şi îngrop cadavrul în pământ? (…) De la noi până la Dej sunt circa 90 de kilometri, dus-întors sunt 180 km, şi cum tariful e la kilometru, plus taxa lor iese mult. Ajung să plătesc o mortăciune cu încă 18-19 milioane de lei (n. r. – lei vechi). Ei taxează la kilometru.”
Florin Simionca, primarul comunei Budacu de Jos:
„Încă nu am încheiat, a rămas în discuţie că vom încheia contract nu fiecare primărie, ci în asociaţie. Noi facem parte din Asociaţia Dealul Negru. Să vedem dacă putem să încheiem aşa contractul. Suntem câteva comune acolo – Budacu de Jos, Cetate, Mărişel, Dumitriţa, Şieu. Să vedem dacă vor accepta şi restul. Lucrurile nu se pot rezolva de pe o zi pe alta. Şi peste 20 de milioane pe lună, nu avem de unde. Din ce am înţeles eu, noi trebuie să plătim lună de lună o anumită taxă, ca un abonament să zic aşa, că avem animale moarte, că nu avem. Eu aşa am înţeles, poate e greşit, încă nu am văzut contractul încă. Nu mi se pare normal să plătesc un tarif pe lună şi într-un an de zile poate nu am niciun animal mort. Oricum trebuie mai întâi trebuie să vedem ce stipulează contractul, deocamdată spun doar ceea ce am auzit.”
Vasile Labă, primarul comunei Bistriţa Bârgăului
„Noi am trimis la Bucureşti, contractul, şi de acolo am primit o adresă că trebui trimis la Oradea, deşi adresa de pe contractare era pe Bucureşti. Odată cu contractul semnat trebuie să trimitem şi confirmarea că s-a achitat suma de 2.500 lei. Această sumă trebuie achitată pentru serviciile care vor fi efectuate.”
Romeo Florian, primarul comunei Lechinţa
„După ce va fi adoptat bugetul în Consiliul local, vom încheia şi contractul. Din păcate este o singură firmă care are un asemenea obiect de activitate, Protan Dej, şi aceasta cere într-adevăr un avans de 2.500 lei la semnarea contractului. Noi am avut cazuri de animale moarte în urmă cu vreo doi ani, dar şi atunci am avut contract cu ei. Asta prevede legislaţia.”
Dumitru Bendean, primarul comunei Miceştii de Câmpie
„Am primit o circulară de la prefectură în sensul acesta. Trebuie plătită o sumă în avans. Acum trebuie adoptat bugetul, dar săptămâna viitoare o să o rezolvăm şi pe asta. Până acum am avut alte priorităţi. (…) Nu ne convine treaba asta sub nicio formă, dar nu avem ce face. În mod normal ar trebui să meargă problema asta în sarcina asociaţiilor de crescători de animale, fiindcă animalele sunt ale oamenilor, iar aceştia sunt membri în aceste asociaţii. Dacă ar fi 20 de cazuri de animale moarte, vă daţi seama ce probleme ar fi pentru o primărie cu un buget mic.”
Liana Mureşan
