Primarii bistriteni spun ca nu au datorii, dar vor diminua sporurile

În unităţile administrative din judeţul Bistriţa-Năsăud, banii sunt drămuiţi în ordinea urgenţelor:
proiecte,
datorii,
salarii.

Datorii pentru mediu şi energie

Datoriile cele mai mari pe care le are Statul de achitat sunt pentru lucrările de mediu şi din sectorul energetic, în schimb, pe zona de infrastructură, au fost efectuate plăţile.

Acum, plata creanţelor nu mai ţine de ministere, ci de autorităţile locale, iar acestea şi-au achitat alte datorii. Pentru moment se aşteaptă o declaraţie publică a premierului Emil Boc pentru a explica ce s-a întâmplat cu banii.

Poziţia Asociaţiei Antreprenorilor din Construcţii, în aceste condiţii, este aceea de a găsi o modalitate pentru a acţiona în judecată Statul, care are datorii de aproximativ 1,2-1,3 miliarde euro către companiile de construcţii.

Boc a cerut prefecţilor o situaţie cu plăţile

Premierul Boc a cerut prefectului judeţului Bistriţa-Năsăud, Cristian Florian, cât şi celor din ţară, să trimită la Ministerul Administraţiei şi Internelor o situaţie exactă asupra modului în care au fost efectuate plăţile către firme de către ordonatorii secundari şi terţiari, dar deşi, au trecut mai bine de două săptămâni de la data limita, Guvernul nu a mai făcut nici o referire la aceste datorii.

Emil Boc a anunţat că Ministerul Finanţelor a achitat aproape un miliard de euro, datorii ale guvernului către diverse firme şi agenţi economici – 93% din datoriile vechiului guvern sunt achitate, în sensul că banii au plecat de la Finanţe spre ministere şi de la ministere, spre structurile descentralizate sau direct spre agenţii economici.

Prefectul de BN are memorie scurtă

Cristian Florian, prefectul de Bistriţa-Năsăud nu îşi încarcă memoria cu detalii cerute de Boc şi nu mai ţine minte ce semnează.

Întrebat de reporterul Gazetei de Bistriţa dacă a trimis acest raport premierului Boc şi când anume l-a trimis, prefectul a răspuns ca l-a trimis, însă nu ştie când anume. Nefiind mulţumit de răspunsul lui, reporterul a insistat, moment în care a aflat cu stupoare din gura reprezentantului Guvernului în teritoriu, faptul că el nu mai ţine minte datele şi amănuntele, deoarece zilnic îi trec foarte multe hârtii prin faţă la semnat şi că nu ţine minte tot ceea ce semnează. „Zilnic îmi trec prin faţă foarte multe hârtii la semnat şi nu mai ţin minte”, a afirmat prefectul Florian.

Astfel, obligaţi să ne mulţumim cu acest răspuns, suntem liberi să ne imaginăm munca grea şi istovitoare a persoanei din fruntea Prefecturii.

Nu vor fi bani pentru plata salariilor

Europarlamentarul PD-L, Theodor Stolojan, la o dezbatere în Parlamentul European organizată de clubul România-UE, a declarat faptul că dacă în următorul trimestru sectorul public nu se va încadra în limitele bugetare şi Guvernul nu va face reforme, încă din trimestrul trei vom asista la un strigăt general în Romania că nu sunt bani pentru plata salariilor şi a altor cheltuieli.

Astfel stând lucrurile există riscul ca, în contextul acestei crizei, Guvernul să fie pus cu spatele la zid şi nevoit să ia banii de la investiţii pentru a plăti salariile.
România a întârziat mult reformele şi a acumulat în timp dezechilibre masive, estompate de intrarea masivă de capital din ultimii ani, criza financiară scoţând la lumină aceste dezechilibre.

Reforme şi datorii

Riscul pe care trebuie să ni-l asumăm, fie că vrem sau nu, este acela ca ministerele, instituţiile publice, să nu ia în serios bugetul ţării şi să nu facă reformele necesare.

Dacă în următorul trimestru sectorul public nu se va încadra în limitele bugetare şi nu va face reforme, încă din trimestrul trei vom asista la un strigăt general în România, legat de faptul că nu mai sunt bani.

O portiţă de scăpare ar fi aceea de a reforma masiv sistemul public şi sistemul de salarizare.

La capitolul datorii ale ţării, se preconizează faptul că din România vor ieşi în 2009 aproximativ 20 de miliarde de euro, din care 12 miliarde reprezintă datoria publică privată, iar deficitul de cont curent se ridică la 8 miliarde de euro, ceea ce înseamnă facturi de plătit – România mizează în acest an doar pe 5 miliarde  de euro din investiţii, pentru restul de 15 fiind nevoie de finanţare.

Ceea ce le scapă însă liderilor noştri politici, este însăşi faptul că în perioada de criză este foarte greu să faci reforme structurale, fapt pentru care guvernele preferă să le amâne.

Primarii bistriţeni şi-au stabilit priorităţile

În condiţiile în care bugetul alocat în acest an este mic pentru multe din administraţiile judeţului, edilii localităţilor şi-au făcut o prioritate prin a acorda mai întâi bani pentru investiţii şi datorii, iar mai spre final pentru salarii.

Gazeta de Bistriţa a intervievat câţiva primari în legătură cu aceste lucruri.

Teaca – Petruş Vasile (viceprimar)

„Nu avem datorii şi restanţe. Priorităţile noastre sunt în primul rând infrastructura – drumurile – şi salariile, în special cele ale profesorilor şi ale funcţionarilor publici. Am făcut de asemenea o rezervă pentru o serie de patru proiecte de dezvoltare.”

Căianul Mic – Ioan Ţărmure (primar)

„Avem doar o singură datorie şi aceea este pentru un drum comunal, însă pentru acesta ne vin bani de la buget. În aceste condiţii, putem plăti salariaţii. Anul trecut au fost returnaţi la Guvern, parte din banii pe 2008 şi anume suma de aproximativ 110.000 lei.”

Telciu – Sever Mureşan (primar)

„Prioritare pentru noi sunt investiţiile, iar în ceea ce priveşte sporurile salariale, acestea vor fi diminuate.”

Şintereag – Ţigăuan Valentin (viceprimar)

„Reţeaua de apă şi canalizare este prioritară şi şcoala din Cociu care este în construcţie. Spre deosebire de anul trecut când banii alocaţi localităţii noastre au fost foarte puţini, acum vom putea investi mai mult şi plăti şi salariile totodată.”

Şieu Odorhei – Viorel Chirlejan (primar)

„Nu avem datorii, iar prioritatea pentru noi o constituie proiectele, salariile, primele şi sporurile ocupând un loc secund în agenda noastră până în mai, când se va da pachetul de legi care să numească şi problema aceasta din urmă.”

Poziţie de preşedinte – Nici un euro de la FMI nu va ajunge în salarii şi sporuri

Traian Băsescu a prezentat în faţa preşedinţilor Camerelor de Comerţ din România o poziţie neaşteptată, şi anume aceea că nici un euro care vine de la FMI nu va ajunge în salarii şi sporuri, nici cei care se vor duce la Banca Naţională, nici cei care se vor duce la Ministerul Finanţelor.

În România nu avem, în acest moment, o problemă de depreciere sau de prăbuşire a sistemului bancar gravă, lucru ce arată că România nu a apelat la acordul cu Fondul ca la o centură de salvare, ci ca la o centură de siguranţă.

Obiectivul acordului cu FNI-ul a fost, după opinia suveranului ţării, în primul rând evitarea unui derapaj – sunt state care au apelat prea târziu la o finanţare externă, ceea ce a făcut ca efectele acestei finanţări să fie diminuate.

România are anul acesta datorii externe de 1,6 miliarde de euro, o datorie infimă faţa de potenţialul României de a rambursa datoriile externe.

Mihaela Mocanu