Primăria Bistrița vrea să valorifice construcțiile care au compus până acum câteva decenii uzina termică a orașului. Se pare totuși că turnul nu va fi demolat, însă construcțiile din preajmă da. Primarul Ioan Turc spune că vrea să scoată bani din fierul vechi rezultat, mai ales că în prezent, fierul se vinde cu prețuri „istorice”.

Încă din 2004, fosta uzină termică a orașului a fost lăsată în paragină, iar spațiul generos este ocupat de niște clădiri nefolosite. Primăria Bistrița vrea să radă tot ce a însemnat uzina termică a orașului, în prima fază pentru a scoate bani, în contextul în care fierul se vinde la prețuri foarte bune pe piață.

Primul pas în acest sens l-au făcut săptămâna trecută consilierii locali, care au aprobat trecerea clădirilor din domeniul public, în domeniul privat al municipiului Bistrița. Mai apoi, clădirile vor fi demolate, iar materialele ce pot fi valorificate vor fi vândute, iar sumele rezultate vor ajunge la bugetul municipiului.

„Construcțiile aferente fostei centrale termice nu au mai fost utilizate cu această destinație încă din anul 2004, când sistemul centralizat de termoficare a încetat să mai funcționeze în municipiul Bistrița, astfel construcțiile și-au încetat uzul și interesul public încă din acea perioadă, acestea aflându-se într-o stare avansată de degradare. Astfel, în vederea valorificării acestor bunuri, prin adresa nr. 19458/21.02.2022, Direcția Servicii Publice Bistrița, în calitate de administrator al imobilelor a solicitat demararea procedurilor necesare trecerii din domeniul public, în domeniul privat al Municipiului Bistrița a bunurilor aferente fostei centrale de producere energie termică, în vederea demolării, casării și valorificării”, se arată în proiectul votat săptămâna trecută în Consiliul Local.

Terenul ocupat de clădiri se întinde pe zeci de mii de metri pătrați

În proiectul de hotărâre nu se precizează care sunt planurile cu acest teren, spunându-se doar că acesta va rămâne în „uz și interes public local”, nefiind și el mai departe vândut. Este vorba practic de construcții care se întind pe câteva zeci de mii de metri pătrați, pe strada Zefirului. Este inclus și turnul de 120 de metri pătrați, pe care fostul primar Ovidiu Crețu nu s-a îndurat să îl dărâme.

Este vorba despre un sediu administrativ și ateliere care se întind pe 11.040 de metri pătrați, Hală mașini suprafață desfășurată  -3.740 de mp, anexă gospodărie păcură – 106 mp, anexă ateliere – 2.200 de mp, anexă tratare apă – 1.420 de mp, anexă combustibil – 1.000 de mp, anexă stație pompare 420 de mp, Coș fum beton armat – 324 mp ( înălțime 120 de metri),  linie garaj pentru aprovizionare păcură, drumuri și platforme din beton, rezervoare păcură – 8.120 de mp, motoare și instalații aferente centralei termice și un cazan cu abur de 105 tone.

Turc vrea să scoată bani din fierul vechi

Valoarea totală de inventar a acestor clădiri este de 1,5 milioane de lei, potrivit proiectului votat de consilierii locali. Aceasta este însă irelevantă, cel care ar urma să aducă sume importante la buget fiind fierul, în opinia primarului Ioan Turc. Acesta se vinde cel mai bine cu 1,5 lei kilogramul.

„Aș vrea să reamintesc faptul că doresc să valorificăm fierul vecgi care grevează domeniul public. Valoarea acestuia e la maximul istoric, ori acum e momentul să valorificăm. Și de bani la bugetul local avem nevoie. Plus că e nevoie să se curețe și zona aceea”, a declarat primarul Ioan Turc, în cadrul ședinței de Consiliu Local de săptămâna trecută.

Fostul primar Ovidiu Crețu a fost mai ezitant când a venit vorba despre dărâmarea turnului de 120 de metri înălțime.

„Turnul are o rezistență bună. E păcat să-l dărâmăm pentru că un turn de 120 de metri nu știu cine mai face în viitoarea sută de ani, în Bistrița. La un moment dat chiar am discutat cu un om de afaceri, am văzut restaurante rotitoare. Nu trebuie să fie la 120 de metri, ci numai la 100, închipuiți-vă, cu 25 de metri mai sus decât turnul Bisericii Evanghelice. Ar fi rezistat turnul, dar până la urmă s-a răzgândit, a venit și criza. Nu văd de ce l-am dărâma. Eu cred că vom găsi o soluție. Dacă nu voi găsi eu, o vor găsi alții”, spunea fostul primar Ovidiu Crețu, acum mai bine de 5 ani.

Un dezvoltator visa două restaurante în turnul de 120 de metri

Proiectul de care vorbea acum mai bine de 5 ani fostul primar Ovidiu Crețu este cel puțin ambițios. Proiectul se numea „Metropolis Bistrița Nouă” și includea un mix de parcuri, grădiniță, spații de joacă, centru de afaceri.

„Metropolis Bistrița Nouă este proiectul rezidențial și comercial destinat celor care își doresc un stil de viață sănătos, liniștit, relaxant, care își doresc să fie aproape de natură, dar să rămână conectați la ritmul vibrant al orașului. Ansamblul pune la dispoziție un mix de parcuri și spații verzi, terenuri de sport, centru SPA, spații de joacă, grădiniță și colegiu, centru de afaceri, spații comerciale, servicii publice, spital și clinică, cinema, restaurante”, era descris proiectul pe Facebook.

Dezvoltatorul prezintă și planurile pe care le are cu turnul: „reconversia turnului industrial într-un obiectiv turistic, după modele practicate în Europa. Deschiderea a două restaurante în partea superioară și a unui business lounge”. Despre acest proiect se vorbește încă din anul 2011, când a ajuns chiar pe masa consilierilor locali.

Proiectul prevedea refuncționalizarea zonei industriale a municipiului li amenajarea primului centru comercial de tip mall din Bistrița. Practic dezvoltatorul era gata să preia întreg terenul de 135.302 metri pătrați, să dărâme tot ce era acolo, mai puțin turnul.

Dezvoltatorul visa la peste 950 de apartamente, parcare, garaje subterane și supraterane. Proiectul aparținea celor de la Metropolis, care doar un an mai târziu, în 2012, anunța că renunță la ideea ansamblului rezidențial din zona CPL. Acesta urma să fie amenajat inclusiv pe un teren cumpărat de la Mopal, plus încă 13 hectare de teren. Ulterior a și vândut o parte din teren.

Parte din teren a fost vândut celor de la Leoni, care au amenajat acolo cea de-a doua unitate de producție din județ. Anul trecut un om de afaceri a mai cumpărat 3,5 hectare de teren, din dreapta fabricii Leoni.

Omul de afaceri care a cumpărat terenul visează acolo tot un cartier rezidențial, cu 1.000 de apartamente. Acesta ar urma să fie cel mai amplu astfel de proiect din oraș, fiind dotat cu tot ce e nevoie: de la grădiniță, supermarket, locuri de parcare sau farmacie.

Ioan Tamaș, dezvoltatorul imobiliar nu se află la primul astfel de proiect. Acesta a mai ridicat blocuri de locuințe peste Podul Berăriei. Deocamdată în apropiere de fabrica Leoni încă n-au început lucrările de amenajare. Se pare că dezvoltatorul imobiliar a început anul trecut să-și pregătească documentațiile necesare acestui proiect.

Andreea Moldovan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here