Preoții și goana după aur. Arheologi amenințați cu blestemul pentru ”Comoara lui Brâncoveanu”.

O echipă de cercetători de la Muzeul Național de Istoria Transilvaniei a demarat la începutul acestei săptămâni săpăturile arheologice la Mănăstirea ”Sfinții Voievozi” din județul Mehedinți, pentru a stabili existența unui tezaur care se bănuiește că ar fi fost îngropat acolo. Cercetătorii, însă, au fost primiți cu ostilitate atât de clerici, cât și de localnici, care au chemat diferite instituții ale statului pentru a opri săpăturile. Arheologul Gheorghe Petrov a povestit pentru Gazeta de Cluj cum reprezentanții bisericii i-au alungat pe oamenii de știință veniți acolo cu aprobarea statului.

”Reprezentanții bisericii au asmuțit poliția locală asupra noastră și nu am putut să continuăm cercetările. Nu au fost de acord și nici nu vor ca statul să înceapă vreodată cercetările acolo. Încă dinainte de 1989 la acea biserică s-au comis diferite ilegalități: săpături ilegale, profanări de morminte, diferite intervenții, am auzit că s-a folosit și explozibil. S-a făcut tot ce s-a vrut, fără să se țină cont că este vorba despre un monument istoric. În 2008 s-a înființat mănăstirea cu măicuțe, și de atunci s-a mai estompat goana după aur. Au fost mulți preoți, unii dintre cei care au slujit acolo, implicați în căutări. Și acum, când pentru prima dată un reprezentant al statului a venit cu aprobările necesare este alungat”, a declarat Petrov.

Acesta a explicat că autorizațiile primite din partea statului au fost pentru a verifica dacă într-adevăr comoara lui Brâncoveanu, despre care vorbesc localnicii, este îngropată acolo. Este pentru prima dată când statul a cerut un diagnostic arheologic în acest sens, pentru a stabili existența unei cavități subterane. Într-o a doua fază a cercetării, urma ca tezaurul, dacă ar fi fost identificat, să fie studiat.

Toată lumea caută comoara

”Toate actele erau în regulă, s-au trimis adrese poliției, episcopiei. De luni, când am ajuns, am fost primiți cu ostilitate, care a fost tot mai accentuată, fiind chemată și poliția. Marți, primarul ne aștepta împreună cu trei polițiști la poartă și nu ne-au lăsat să intrăm, ne-au cerut să dăm cu subsemnatul, și am înțeles că au făcut și o sesizare penală administratorului firmei care ne-a ajutat în mod benevol, pentru că susțin că acesta a fost interesat în trecut de existența comorii. Jumătate din localitate e interesată de această comoară acolo. Când auzi poveștile cu intervențiile de acolo te crucești, e totuși un monument istoric național. Dacă se va găsi ceva acolo, va reveni statului, pentru că sunt bunuri de patrimoniu național. Se pare că Biserica Ortodoxă nu este de acord”, arată arheologul.

Clericii au chemat nu doar poliția, ci și Inspectoratul de Stat în Construcții și Protecția Muncii, pentru a verifica firma care făcea săpăturile. Aceasta a săpat un șanț de 3,5m per 1,8m până la stâncă pe lângă zidul bisericii, pentru a putea introduce o cameră video cu care să fie făcute prospecțiunile. Aceasta avea toate actele în regulă, susține Gheorghe Petrov, și cu toate, acestea, sub anumite presiuni, a fost amendată.

Dominați de febra aurului

”Autoritățile statului nu și-au făcut treaba. Nu m-au speriat argumente lor, pentru că aveam toate aprobările, dar m-au amenințat cu blestemul. Aveam protocol cu muzeul local, dar din păcate nici asta nu a contat. Nu am vrut să creez un conflict, pentru că cine știe ce se întâmpla, dar voi înainta un raport la Ministerul Culturii, iar instituțiile statului trebuie să-și facă treaba. Nu s-a adus nicio atingere monumentului, dar scopul lor a fost să întrerupă cercetările. M-am simțit umilit. Cei de acolo s-au coborât la lucruri lumești, i-a dominat febra aurului”, concluzionează arheologul MNIT.

Mănăstirea de la Baia de Aramă a mai fost în atenția presei când un preot a fost filmat cu camera ascunsă povestind cum a descoperit în zidul din altar harta comorii și chiar testamentul scris de Constantin Brâncoveanu în 1703. ”În cutie erau mai multe acte, printre care și documentele astea, planul comorii respective”, a spus preotul, fiind filmat cu camera ascunsa.

De altfel, pe baza unei copii a respectivului document, arheologii de la Cluj au cerut avizele pentru săpăturile de săptămâna trecută. ”Există un document pe care îl are un fost slujitor al acestui sfânt lăcaş, un document pe care tocmai el l-a extras, ilegal, săpând o firidă în zidul altarului. Este vorba de un document din timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Eu deţin o copie, dar pe baza consultării copiei şi consultării unor specialişti în caligrafie româno-chirilică, documentul pare autentic. Este semnat de către Constantin Brâncoveanu, acolo sunt pomeniţi ctitorii bisericii, se face referire la vistieria ţării care ar fi fost ascunsă într-o fostă exploatare minieră, pentru că ne aflăm într-o zonă unde au fost galerii ale fostei exploatări de aramă din localitatea Baia de Aramă“, a declarat arheologul Gheorghe Petrov pentru Adevărul.

Comoara lui Brâncoveanu

Localnicii susțin că Mănăstirea Baia de Aramă este, potrivit unor legende locale, locul care adăpostește comoara lui Brâncoveanu. ”Mă rog, o parte din aurul lui Brâncoveanu care era ,,răspândit” pe la diversele sale ,,ctitorii” de teama turcilor, acesta fiind (se pare) și motivul principal pentru care a plătit cu viața sa și a copiilor săi, nevoind să spuie (chiar torturat) unde își ascunde comorile…
Se pare că la vremea sa Brâncoveanu era unul din cei mai bogați oameni din Europa, mare parte din această bogăție avându-și izvorul în ,,evaziunea” pe care o practica în relația cu Înalta Poartă căreia îi plătea un tribut mult mai mic decât ar fi trebuit…
Turcii s-au ,,prins”, și ceea ce a urmat știm: butucul, securea și next!, alt domnitor, mai ”generos”, în Valahia!”, povestește un localnic pe pagina de internet a localității Baia de Aramă.

Constantin Brâncoveanu a fost poreclit de stăpânii de la Stambul „Altân Bey”- Prințul de Aur. Se pare că hrubele de sub „Sfinții Voievozi” i s-au părut voievodului locul cel mai nimerit să-i adăpostească averea, astfel că oamenii de încredere ai voievodului au depus acolo o comoară imensă, despre care știa doar foarte puțină lume. Iar atunci când tezaurul a fost ascuns, acolo, Vodă ar fi venit și el la fața locului și a întocmit, împreună cu starețul Sfintei Mănăstiri un pergament în care totul era înscris amănunțit.

Diana Gabor