Conform legilor în vigoare, politistii nu au dreptul sa organizeze greve, dar în conformitate cu prevederile acelorasi legi, au dreptul sa protesteze, prin organizarea unor mitinguri. Cu mentiunea ca aceste manifestari sa nu aiba caracter politic. Sindicatul National al Politistilor si Personalul Contractual (SNPPC) din cadrul MIRA a chemat pe toti politistii care fac parte din sindicat sa protesteze în data de 12 aprilie, 2008, la Bucuresti.
La sediul Inspectoratului de Politie Judetean Bistrita-Nasaud (IPJ BN) au fost lipite diferite înstiintari, prin care politistii au fost anuntati despre acest eveniment. Numai ca la acest protest, au putut merge în Capitala sa-si strige durerile si pasurile, doar cei care au fost liberi în ziua mitingului.
Poltistii bistriteni la miting
Dupa cum au afirmat surse din cadrul SNPPC Bistrita-Nasaud, evenimentul din 12 aprilie, a fost cel mai mare protest organizat vreodata în România de catre politisti. Au participat circa 2.500 de politisti din întreaga tara, iar din judetul Bistrita-Nasaud, au fost prezenti aproape 50 de angajati ai IPJ Bistrita-Nasaud.
Pentru prima data în istoria Politiei Române, alaturi de colegii lor români, la eveniment au participat reprezentanti ai sindicatelor de profil din Olanda, Danemarca, afiliate la Confederatia Europeana a Politistilor, EuroCOP.
Demilitarizarea Politiei Române, prin transformarea acesteia într-un serviciu public, în slujba comunitatii, cu un statut eminamente civil, au fost instituit prin adoptarea Legii nr.218 din 2002 si a Statutului Politistului. Scapând de apasarea gradelor militare si de disciplina cazona pe care o presupunea acest lucru, politistii români au primit dreptul de a-si exprima si public, nemultumirile si doleantele. Marsul si mitingul de protest au fost organizate în baza unui protocol semnat de catre primarul Bucurestiului, Adriean Videanu si reprezentantii sindicatului politistilor români. Întâlnirea tuturor politistilor din tara, implicit a celor bistriteni, dar si a celor sositi din strainatate, a avut loc în Piata George Enescu, dupa care a urmat un mars, pe traseul Calea Victoriei – B-dul Magheru. În programul manifestarii a urmat o pichetare a sediului Guvernului si al MIRA. Poate multa lume s-a întreabat ce mai vor politistii, ca au salarii suficient de mari, ca au uniforme gratuite, drepturi de hrana etc. În raport cu activitatea pe care o desfasoara, a riscurilor la care se supun, în fiecare ora si minut din zi, pentru ca fiecare cetatean sa poata merge linistit pe strada, salariile politistilor sunt la limita decentei. În nicio tara din lume, politistii, poate, nu sunt iubiti, dar sunt necesari. Fiecare dintre noi, cu siguranta, a fost pus o data în situatia, sa se întrebe sau sa întrebe în gura mare, "unde este politia, de ce nu vine politia"? Politistii din Bistrita au solicitat, alaturi de ceilalti colegi ai lor din România, în primul rând promovarea în regim de urgenta a Statutului Politistului, modificarea legislatiei penale privind sanctionarea faptelor de ultraj, încheierea asigurarilor de viata, alocarea de fonduri pentru medicamente si asistenta medicala.
Nemultumirile politistilor
Una dintre problemele cele mai sensibile se refera la violentele comise împotriva politistilor si care au pedepse mult prea mici în România. Politistii cer ca legea în acest domeniu, a faptelor de ultraj, sa fie aliniata normelor europene. La ora actuala, în România, infractiunea de ultraj este pedepsita cu închisoarea doar daca politistul agresat se afla în stare grava. De multe ori, în anumite situatii limita, când o decizie majora trebuie luata într-o fractiune de secunda, legea nu este de partea politistului, nu îl apara pe acesta, ci pe infractor. Majoritatea celor care îi agreseaza pe politisti scapa cu o simpla amenda, lucru care nu are un efect preventiv în rândul celor certati cu legea. Un alt motiv care a generat actiunea din 12 aprilie este discrepanta foarte mare dintre coeficientii de ierahizare a politistilor, agenti si ofiteri de politie cu functii de executie si a politistilor cu functii de conducere, salarizarea deficitara a personalului civil, dar si sistemul incompatibilitatilor pentru politisti, impus prin lege si nu în ultimul rând necorelarea statutului politistului cu prevederile statutului functionarilor publici. O alta nemultumire a politistilor, care este rostita cam printre buze si pe la colturi, dar totusi este afirmata din ce în ce cu mai mult curaj, este legata de politizarea excesiva si la vedere a functiilor de conducere. Aproape ca nu mai este nevoie sa demonstram acest lucru, cel putin la nivelul judetului Bistrita-Nasaud. Ultimele numiri par sa demonstreze aceasta, iar promovarile pe criterii politice duc la o scadere evidenta a managementului muncii de politie.
De asemenea, se m,ai are în vedere si nerespectarea acordului privind raporturile de serviciu pentru politisti. Majoritatea politistilor participanti la actiunea de protest, au dorit sa atraga atentia, sau mai bine spus un semnal de alarma, la toate aceste probleme ale lor. Voci mai directe, sau mai pe la colturi spun ca daca problemele lor nu se vor rezolva, sunt avute în atentie si alte forme de protest. Foarte putina lume întelege ca politistul are si nevoi si drepturi, nu numai obligatii. Sunt situatii în care cei care lucreaza la politia rutiera sau cei de la investigatii criminale ori de la alte compartimente, pot sa aiba un caz aproape de terminarea programului legal. Este evident ca lucrurile nu pot fi lasate pe jumatate rezolvate, cazul trebuie finalizat, dar nimeni nu plateste politistului orele suplimentare, pe care le vrând, nevrând, acesta le presteaza. Printre cele mai importante revendicari sunt cele legate de acordarea de fonduri de la MIRA pentru medicamente si pentru încheierea asigurarilor de viata. Politistul este si el om, se îmbolnaveste, dar aproape de fiecare data fondurile pentru medicamente gratuite sunt epuizate. Nu mai vorbim de faptul ca politistul, în exercitarea misiunilor specifice, este pus în situatia sa-si puna în pericol integritatea fizica sau chiar viata.
Actiunea de protest a avut loc, cei de la guvernare au luat cunostinta de problemele majore ale politistilor, dar mai ramâne ca acestea sa fie transpuse si în practica.
Zaharia Cotoc
