”Polițiștii arestați reprezinta un pericol criminogen ridicat”

Magistratul Monica Rodina de la Curtea de Apel Cluj i-a menținut în arest preventiv pe șefii IPJ Bistrița-Năsăud, Ioan Ovidiu Mureșan, Roberto Hasnăș și Leon Cloșcă motivând că aceștia au creat în jurul lor o persistență infracțională. Gazeta de Bistrița continuă să vă dezvăluie detalii inedite din cel mai complex dosar de corupție din județul Bistrița-Năsăud, o adevărată operă de artă a procurorilor DNA.

Începem prin a vă prezenta cel mai important paragraf din motivare, chintesența cazului:

” Inculpaţii contestatori prezintă un pericol criminogen ridicat, rezultat din persistenţa infracţională pe care au manifestat-o (activitatea infracţională a fost stopată doar de intervenţia autorităţilor judiciare) dar şi din urmările greu de reparat. Practic, prin modul de acţiune, inculpaţii au încercat să instituie „o altă ordine socială, noi reguli de respectarea legii”, altele decât cele edictate de stat ca entitate individuală şi garant al valorilor sociale protejate de lege. În acest context, sentimentul de revoltă în rândul societăţii este remarcat de amploarea unor asemenea fapte în rândul unor comunităţi, iar insecuritatea socială, practic, se resimte la orice pas. Contextul obligă şi impune o reacţie fermă a autorităţilor judiciare competente ca o necesitate stringentă”, arată magistrații de la Curtea de Apel Cluj.

Dreptul la apărare, cu bună credință

” În ceea ce priveşte prima excepţie de nelegalitate invocată în cauză şi anume încălcarea de către procuror a dispoziţiilor art.309 C.p.p., judecătorul de drepturi şi libertăţi de la curte apreciază că această este nefondată.

Art.309  C.p.p. care reglementează punerea în mişcare a acţiunii penale, prevede la alineatul 2 că punerea în mişcare a acţiunii penale este comunicată inculpatului de către organul de urmărire penală care îl cheamă pentru a-l audia, aducându-i-se, totodată la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile prevăzute de art.108 C.p.p. În speţa de faţă în volumul I, f.143 s-a întocmit de către procuror procesul verbal de aducere la cunoştinţă a acuzaţiilor şi a drepturilor procesuale încheiat la data de 24.11.2014, ora 20:39, semnarea procesului verbal a avut loc la ora 21,11, oră la care inculpatul a M.I.O. a arătat că doreşte să dea declaraţie însă a solicitat acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării. Ulterior, prin ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale ( f.163, vol.I) s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpatului pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată, prev. de art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000, raportat la art.297 alin.1 C.p., cu aplicarea art.35 alin.1 C.p. şi art.5 C.p. ( 14 acte materiale). Prin procesul verbal de aducere la cunoştinţă a acuzaţiilor şi a drepturilor procesuale încheiat la data de 24.11.2014, ora 23,08 şi finalizat la ora 23,13, inculpatul a învederat faptul că a luat la cunoştinţă conţinutul acuzaţiilor care îi sunt aduse precum şi încadrarea juridică dar solicită un termen în vederea pregătirii apărării, pentru a da o declaraţie completă şi exactă în cauză. Faţă de cele de mai sus, apreciem că în cauză i-au fost respectate inculpatului drepturile procesuale, acesta luând la cunoştinţă conţinutul acuzaţiilor şi având la dispoziţie circa 2 ore în vederea pregătirii apărării, fiind asistat, de altfel de apărător ales.

Este adevărat că potrivit art.10 alin.2 C.p.p. părţile, avocatul au dreptul să beneficieze de timpul şi înlesnirile  necesare pregătirii apărării, dar raportat la momentul anchetei penale, la volumul materialului de urmărire penală acumulat, timpul acordat în vederea audierii inculpatului s-a apreciat ca fiind suficient pentru apărarea în limitele în care putea fi ea făcută la momentul respectiv, cu atât mai mult cu cât potrivit aceluiaşi art.10 alin.4, inculpatul are dreptul de a nu declara nimic. Mai mult dreptul la apărare trebuie exercitat cu bună credinţă, potrivit scopului pentru care a fost recunoscut de lege”, arată magistratul.

Suspiciunea că inculpații au făcut infracțiuni

” Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la curte constată de asemenea  că probele administrate: procese verbale de redare a conţinutului convorbirilor şi comunicărilor telefonice interceptate în baza autorizaţiilor emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi a căror conţinut nu a fost contestat de către inculpaţi, aceştia arătând doar că interpretarea convorbirilor este eronată şi scoasă din context, procese verbale de percheziţii domiciliare şi ale unor mijloace auto, înscrisurile ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare şi ale unor mijloace auto autorizate, declaraţia inculpatului HASNĂŞ ROBERTO EMIL şi a inculpatului MUREȘAN IOAN OVIDIU,  adresa Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bistriţa Năsăud potrivit căreia în registrul lucrări penale al Poliţiei  oraşului Năsăud nu figurează  ca fiind înregistrat vreun eveniment rutier produs la data de 4.11.2014 pe raza comunei (…), în urma căruia minora A.M.M. să fi suferit vătămări corporale, procesul-verbal încheiat de DNA Cluj de ridicare de la Poliţia Oraşului Năsăud a evidenţei privind sancţiunile contravenţionale aplicate în perioada 1 iunie 2014 şi până în prezent, conduc la suspiciunea rezonabilă că inculpaţii sunt autorii infracţiunilor pentru care sunt cercetaţi, fiind îndeplinite cerinţele art.223 alin.1 C.p.p..

Susţinerile apărării referitoare la faptul că, inculpatul Hasnăş avea obligaţia de a informa agenţii cu privire la starea meteo, sau cea privind disponibilitatea inspectorului şef, inculpatul M. de a răspunde la toate solicitările privind identificarea persoanelor care au scris comentarii negative pe anumite siteuri, nu sunt suficiente pentru a înlătura suspiciunea rezonabilă cu privire la comiterea infracţiunilor.

Din perspectiva celor de mai sus, apreciem că, în speţă,  primează interesul larg al societăţii, ca persoanele bănuite de fapte de corupţie şi care ocupă funcţii publice importante, să fie aduse în faţa organele competente şi să fie cercetate eficient, ferm şi echitabil, în vederea eradicării unor asemenea fenomene infracţionale, faţă de interesul inculpaţilor, de a fi judecaţi în stare de libertate şi de a se stabili în mod clar şi univoc ca adevăr judiciar susţinerile lor”, consideră magistratul Monica Rodina.

Caracterul imprevizibil al oamenilor

” Apoi, având în vedere caracterul imprevizibil al comportamentului uman, ţinând seama de datele de la dosar care indică pentru inculpaţi o atitudine de negare a faptelor de care sunt acuzaţi, coroborate cu presupusa încercare de a ascunde faptele, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la curte constată că nu există garanţii că, lăsaţi în libertate, inculpaţii nu ar încerca să influenţeze presupuşii martori (fiind previzibilă audierea subalternilor inculpaţilor în calitate de martori), modul în care se pare că au fost comise faptele permiţând să se întrevadă acest risc.

În acest context, apreciem în consens cu judecătorul de drepturi şi libertăţi de la fond că, în raport de gravitatea acuzaţiilor care li se aduc, măsura arestului preventiv este necesară în vederea unei bune desfăşurări a urmăririi penale.

În cauză au fost depuse recomandările şi caracterizările mai multor colegi ai inculpatului M. şi a doi preoţi. Fără a contesta calităţile umane şi profesionale ale inculpatului, pe care, desigur, că cei ce l-au cunoscut nemijlocit le pot sublinia odată în plus, credem însă că atitudinea ireproşabilă a inculpatului în societate şi la locul de muncă, anterior comiterii presupusei infracţiuni, nu l-au determinat pe acesta să păstreze neştirbit un astfel de standard, şi nu a fost suficient de inhibitoare pentru inculpat, în măsură să-l ţină departe de orice tentaţii ilicite sau presupus ilicite. Ori din această perspectivă, nu este suficient să apreciem că respectul şi stima, încă evidente, a celor ce l-au cunoscut înainte de comiterea faptei pentru care este cercetat, îl fac pe inculpat să nu prezinte vreun pericol pentru ordinea publică.

Acelaşi aspect este valabil şi în cazul celorlalţi doi inculpaţi care au invocat în apărarea lor faptul că au avut o carieră ireproşabilă, că sunt susţinătorii familiilor lor, care au fost profund afectate de luarea măsurii preventive şi că şi-au prezentat raporturile în vederea încetării raporturilor de muncă, aspecte ce nu înlătură starea de pericol pentru ordinea publică creată prin comiterea presupuselor infracţiuni”, arată judecătorul.