Politicienii clujeni au scos din buzunar cei mai mulți bani pentru campania electorală

75

Candidații la alegerile europarlamentare  au primit finanțări private semnificative  pentru a completa sumele primite de la stat. În unele cazuri, fondurile fiind de zeci de ori mai mari decât finanțările publice, alocate de Guvern. Cei mai mulți bani în campania electorală au cheltuit doi clujeni, respectiv Cristian Vasile Lungu, președintele PMP Cluj și Sigina Luca, proaspăt recrutată de Pro România.

Autoritatea Electorală Permanentă a făcut publică lista cu contribuţiile candidaţilor în campania electorală pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European 2019.    „Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că mandatarii financiari coordonatori ai competitorilor electorali participanţi la alegerile europarlamentare din data de 26 mai 2019 au declarat şi înregistrat la AEP contribuţii pentru campania electorală în valoare totală de 95.097.317,81 lei”, a informat autoritatea.

Sumele cheltuite în campanie de fiecare candidat pot proveni din trei surse: bani personali, împrumuturi venite de la persoane fizice sau instituţii bancare sau donaţii venite tot din partea unor persoane fizice. Candidaţii nu pot primi pe numele lor donaţii venite din partea persoanelor juridice sau împrumuturi de la acestea. Banii care vin din fondurile proprii obţinute prin cele trei forme legale pot fi rambursaţi candidaţilor dacă sumele au fost cheltuite legal şi au respectat legea finanţării campaniei.

Cât au cheltuit partidele în campanie

Partidele politice și candidații independenți au cheltuit peste 95.000.000 de lei în campania electorală. Cea mai mare sumă a fost cheltuită de PSD – 31.472.749 lei, urmat de PNL – 23.826.434 lei, ALDE – 9.234.715 lei , Pro România – 17.051.455 lei, USR – 6.624.983 lei, PMP – 4.482.749 lei, PLUS – 1.580.760 lei, UDMR – 540.000 lei și UNPR – 73.265 lei.

Dintre candidații independenți, au declarat cheltuieli făcute Peter Costea – 133.306 lei, Nicolae George Simion – 47.000 lei și Carmen Gregoriana Tudoran – 29.900 lei.

Politicienii clujeni au cheltuit cei mai mulți bani

Individual, cei care au cheltuit cei mai mulți bani sunt doi clujeni, respectiv Cristian Vasile Lungu, președintele PMP Cluj care a cheltuit suma de 1.558.600 lei și Sigina Luca suma de  1.550.000 lei. Pe lângă cei doi, mai sunt doar șapte persoane care au cheltuit peste 1 milion de lei: Puşcaşu Geanina Cristina (PRO România) – 1.500.000 lei, Cosmin Cristian (PRO România) -1.500.000 lei, Dimitriu Ana Maria (PNL), cu suma de 1.400.000 lei, Gerea Andrei Dominic (ALDE), cu 1.343.500 lei, Roman Vasile (PRO România) – 1.224.000 lei, Minea Marius Dănuţ (PNL), cu suma de 1.140.000 lei  și Tomac Eugen (PMP) – 1.000.0000 lei.

Partidul lui Victor Ponta, Pro România a avut o finanțare totală de 17.051.455 lei. Cea care a scos cei mai mulți bani din buzunar este clujeanca Sigina Luca – 1.550.000 lei, urmată de Geanina Pușcașu – 1.500.000 lei, Cristian Cosmin – 1.500.000 și Vasile Roman – 1.224.000 lei. Printre cei mai cunoscuți membri ai Pro România care au cheltuit bani din venituri proprii sunt Corina Crețu – 50.000 lei și Iurie Leanca – 133.000 lei. Cei mai puțini bani au fost cheltuiși de Nicolae Zaharia – 6.500 lei.

În PMP, cea mai mare sumă din venituri proprii a fost cea a senatorului Cristian Vasile Lungu, președintele filialei Cluj – 1.558.600 lei, urmat de Eugen Tomac cu 1.000.000 lei. Restul membrilor au cheltuit sub 500.000 lei, cea mai mică sumă fiind cea cheltuită de Lucian Cătălin Iliescu – 3.230 lei.

ALDE:

După Andrei Gerea, în ALDE cea mai mare sumă a fost cheltuită de Varujan Vosganian – 852.300 lei, urmat de Tim Tudor Ionescu – 761.500 lei, Constantin Daniel Barbu – 596.200 lei, Raluca Alexandra Roșca – 400.991 lei, Victor Horia Tima – 274.600 lei, Renate Weber – 260.000 lei, Norica Nicolai 120.000 lei, Mihaela Husanu – 101.900 lei și Ionel Muscalu – 100.000 lei. Restul au cheltuit din venituri proprii sub 100.000 lei, iar cea mai mică sumă din ALDE a fost cheltuită de Constantin Voicu – 1.400 lei.

Sute de mii de lei de la Daniel Buda

Dintre liberali, două persoane au cheltuit peste 1.000.000 lei, cei amintiți mai sus. Topul este continuat de Adrian Tabarac – 969.000 lei, Daniel Buda – 427.116 lei, Cristian Ioan Chirteș – 401.300 lei, Gheorghe Falcă – 308.750 lei, Daniel Grosu – 300.000 lei,Cristian Bușoi – 275.000 lei, Alexandru Șerban – 258.900 lei, Mircea Hava – 238.075 lei, Vasile Blaga – 237.500 lei, Marian Marinescu – 236.400 lei, Siegfried Mureșan – 235.000 lei, Mihai Turcan 225.000 le și Adina Vălean – 100.000 lei. Ceilalți liberali au contribuit cu mai puțin de 100.000, cea mai mică sumă fiind cheltuită de Adrian Dupu – 5.713.

Social-democrații n-au întins coarda

Spre deosebire de celelalte partide, social democrații nu au cheltuit din venituri proprii sume semnificative, cea a Rovanei Plumb de 800.000 lei. Aceasta este urmată de Crina Chilat – 676.000 lei, Claudiu Manda – 436.195 lei, Natalia Intotero – 200.000 lei, Dan Nica – 165.000 lei, Mitica Margarit – 130.000 lei, Emilian Pavel – 127.000 lei și Maria Zoană – 105.000 lei. Trei social-democrați au cheltuit suma fixă de 100.000 lei, respectiv Adrian Benea, Doina Pană și Dragoș Pui. La polul opus, cu cea mai mică sumă din venituri proprii se află Maria Grapini care a cheltuit doar 1.904 lei.

USR-PLUS, mai zgârciți cu banii proprii


Doar șase dintre membrii partidului PLUS au cheltuit bani din venituri proprii, sume foarte mici, comparative cu celelalte partide. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți de Dragoș Pîslaru – 35.710 lei, urmat de Ramona Strugariu – 8.300 lei, Gruber Mirescu Maria Gabriela – 4.119 lei, Alin Mituța – 3.999 lei și Dragoș Ioan Tudorache – 5.467 lei. Codașul listei PLUS este Teodora Ramona Șofron cu doar 664 lei.

Și în cazul partidului USR, doar șase membri au cheltuit bani în campanie din venituri proprii, cea mai mare fiind de 77.972 lei – Marius Vlad Botoș, urmat de Cristina Iurișniți – 73. 411 lei. Ceilalți USR-iști au contribuit cu sume sub 50.000 lei, cea mai mică fiind a lui Cristian Ghinea de doar 760 lei.

Ce spune legislația

Potrivit legii, în contul bancar destinat finanțării private a campaniei electorale se pot efectua transferuri după cum urmează: o fiecare candidat poate depune/vira în contul bancar de campanie sau prin intermediul MFC (în baza unei împuterniciri scrise din partea candidatului) contribuții electorale în sumă maximă de 1.560.000,00 LEI (750 de salarii de bază minime brute pe țară x 2.080,00 lei – salariul minim); fiecare partid politic sau organizație a cetățenilor români aparținând minorităților naționale poate vira sume provenite din finanțarea privată a activității curente în contul de campanie destinat finanțării private (prin surse de finanțare privată din activitatea curentă se înțelege cotizaţii, donații, venituri provenite din activităţi proprii, împrumuturi în bani de la persoane fizice şi juridice, obținute conform Legii nr. 334/2006). Fondurile transferate de către un partid politic sau o organizație a cetățenilor români aparținând minorităților naționale care a propus candidați nu poate depăși suma ce rezultă din înmulțirea numărului de candidați definitivi cu 750 de salarii de bază minime brute pe țară, indiferent de sursele de finanțare eligibile utilizate (contribuții sau transferuri).

Câți bani au cheltuit USR, PSD și PNL pentru publicitate online, în campania electorală 

Partidele au investit masiv în publicitatea pe rețelele sociale. Bătălia pentru alegerile europarlamentare a dublat prețul materialelor publicitare de pe Facebook, potrivit Adplayers (cotidian de advertising, marketing și media), care a explicat cum a explodat prețul publicității în mediul online pe timpul campaniei electorale.  


Prețul publicității pe aceste platforme este unul dinamic, fiind stabilit prin licitație de către advertiseri. Fiecare client spune sistemului câți bani este dispus să plătească pentru ca postarea, video-ul, mesajul său să îi fie promovat, în speranța că îi va interesa pe cât mai mulți potențiali cumpărători. Și aceștia vor cumpăra acel produs/serviciu. „Tradus”, asta înseamnă că vânzătorul își definește un public țintă în funcție de sute de parametri, de la sex, vârstă, până la țările pe care le-a vizitat de curând. Iar apoi Facebook îi „picură” omului mesajul pe unde-l prinde pe platformă: între video-uri, printre poze, în messenger, pe Instagram, pe Tinder. 


Fiecare advertiser caută să scoată costul cât mai mic pe care poate să-l obțină pentru a ajunge la un grup țintă căruia să-i arate ce are de vândut. De ceva timp, în ultimele zile de campanie, pe advertiseri îi costă dublu ca să arate oamenilor o reclamă a unui client. USR a pompat cei mai mulți bani pe Facebook. PNL a investit cel mai mult pe Google Facebook a fost forțat, în urma unor scandaluri recente, să facă publice sumele cheltuite în campanii electorale, ele fiind disponibile spre analiza publicului larg. 


Prețul publicității pe aceste platforme este unul dinamic, fiind stabilit prin licitație de către advertiseri. Fiecare client spune sistemului câți bani este dispus să plătească pentru ca postarea, video-ul, mesajul său să îi fie promovat, în speranța că îi va interesa pe cât mai mulți potențiali cumpărători. Și aceștia vor cumpăra acel produs/serviciu.

„Tradus”, asta înseamnă că vânzătorul își definește un public țintă în funcție de sute de parametri, de la sex, vârstă, până la țările pe care le-a vizitat de curând. Iar apoi Facebook îi „picură” omului mesajul pe unde-l prinde pe platformă: între video-uri, printre poze, în messenger, pe Instagram, pe Tinder. Fiecare advertiser caută să scoată costul cât mai mic pe care poate să-l obțină pentru a ajunge la un grup țintă căruia să-i arate ce are de vândut. De ceva timp, în ultimele zile de campanie, pe advertiseri îi costă dublu ca să arate oamenilor o reclamă a unui client, potrivit Libertatea.

Facebook a fost forțat, în urma unor scandaluri recente, să facă publice sumele cheltuite în campanii electorale, ele fiind disponibile spre analiza publicului larg. În perioada martie – 21 mai 2019, organizațiile centrale de partid au cheltuit sume bunicele pentru publicitate online. Alianța 2020 USR PLUS a investit 63.000 de euro în 310 reclame. Partidul Național Liberal a avut 180 de reclame, pentru care a plătit 36.500 de euro. Partidul Social Democrat a investit 89.000 de euro în 140 de anunțuri, potrivit datelor prezentate de Adplayers.  USR are mai multe pagini prin care pompează bani în astfel de materiale de campanie. Astfel, USR, Uniunea Salvați România, PLUS au investit pe pagini centrale și locale și prin vectori de imagine individuali (71 de pagini) aproape 147.000 euro (702.000 de lei). 


PSD nu a dat prea mare importanță sau libertate organizațiilor locale, preferând să-și concentreze atenția și investițiile pentru paginile centrale. Astfel, partidul a cheltuit 100.000 de euro (476.000 de lei). 


PNL și-a dublat bugetul alocat paginii „oficiale” și a cheltuit, în total, 67.000 de euro, cu tot cu „sateliți”. 


Lupta între partide s-a dus și prin intermediul motorului de căutare Google. Până acum au fost rulate de toate formațiunile politice 1200 de reclame cu un buget de aproape 300.000 de euro. În acest caz, PNL a fost partidul care a investit cel mai mult: 97.050 euro. Urmează PSD, cu 80.950 euro și USR, cu 57.500 euro.  

Sigina Luca, 0 sau 100 angajați?

Dintr-un advertorial electoral, aflăm din presa locală că Sigina Luca deține firma Luna Cleaning ce ”are în prezent peste 100 de angajați și o cifră de afaceri de 1 milion de euro. UNTOLD, VIVO, MedLife, Regina Maria și World Class sunt doar câțiva dintre clienții cu nume mari care beneficiază de serviciile Luna Cleaning”.

Cu toate acestea, cifrele de la Registrul Comerțului arată altceva decât cele prezentate în advertoriale electorale publicate în diferite ziare locale. Potrivit Registrului Comerțului, Anamaria Sigina Luca este administratorul a patru firme: MSA International SRL, Eventos Luna SRL, Luna MSA SRL și Bonaventura MSA SRL. Firma Luna MSA (Luna Cleaning) se ocupă de activități de curățenie a clădirilor și a înregistrat în anul 2017 o cifră de afaceri de 1.773.142, un profit de 528.754 și datorii de 344.037 lei, neavând niciun angajat. În 2016 a avut o cifră de afaceri de 946.526 lei și un profit de 47.910 lei.

O altă societate, Eventos Luna ce se ocupă de ”activități recreative și distractive” a avut anul trecut o cifră de afaceri de 146.765 lei, un profit de 54.989 lei, având numai 1 angajat.

Alături de Mihaly Szabo, Sigina administrează MSA International (activități recreative și distractive), însă nici în 2017 și nici în 2018, firma nu a înregistrat nicio cifră de afaceri și nici un profit, având doar datorii de 400.000 lei. Datele financiare ale firmei Bonaventura MSA SRL, administrată de Sigina Luca, nu au fost publicate potrivit Registrului Comerțului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here