Planul de mobilitate urbană, o mare dezamăgire pentru primarul Bistriţei

Primarul Ovidiu Creţu se lăuda recent cu victoria repurtată în instanţă împotriva bistriţenilor care au contestat autorizaţia eliberată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa – Năsăud pentru Planul Urbanistic General, în care este inclus şi traseul centurii de sud. Victoria nu este definitivă, fiindcă contestatarii vor ataca în decizia instanţei bistriţene la Curtea de Apel Cluj.

Partea cea mai interesantă apare însă în alt document, comandat de Primăria Bistriţa, în care se arată practic faptul că centura oraşului pe varianta SUD este inutilă, întrucât ar prelua doar în mică măsură traficul greu. În acelaşi timp, specialiştii recomandă reabilitarea centurii de nord şi chiar o prelungire a acestui drum.

În 2014, Primăria Bistriţa a comandat elaborarea unui plan de mobilitate urbană care trebuia să aibă la bază o viziune pe termen lung pentru dezvoltarea transportului și să ofere soluții ce vizează, printre altele, promovarea transportului în comun, asigurarea de locuri de parcare și piste de bicicliști.

Ce îşi dorea municipalitatea să ştie…

Conform caietului de sarcini, planul ce urma a fi elaborat trebuia să ofere soluții care să vizeze următoarele obiective: management eficient al transportului şi al mobilităţii, o bună distribuţie a bunurilor şi servicii de logistică performante, restricţionarea accesului auto în anumite zone ale oraşului, promovarea transportului în comun, promovarea unor mijloace de transport alternative, înlocuirea maşinii personale în favoarea transportului în comun, mersului pe jos, mersului cu bicicleta, cu motocicleta sau cu scuterul, asigurarea unor spaţii de parcare suficiente şi a unor piste de rolleri şi biciclişti.

De asemenea, să aibă la bază o viziune pe termen lung pentru dezvoltarea transportului și a mobilității în Bistrița și va cuprinde toate tipurile și formele de transport: public și privat, pasageri și marfă, motorizat și nemotorizat, în mișcare sau oprit. În plus, trebuia să cuprindă o evaluare a costurilor și beneficiilor transportului, incluzându-le și pe cele ce nu pot fi cu ușurință măsurate sau evaluate cum sunt cele referitoare la emisiile de noxe sau impactul asupra calității aerului, soluțiile propuse urmărind obținerea unui impact maxim al resurselor utilizate.

Totodată, planul integrat de mobilitate urbană trebuia să se bazeze pe modelul de transport şi va cuprinde prioritizarea măsurilor aferente optimizării sistemului de transport urban, o dezvoltare consistentă a zonelor pietonale, identificarea punctelor nodale importante unde se pot efectua interschimbări ale modalităților de transport, propunerea unei politici de parcare, etc.

Pentru întocmirea documentului municipalitatea bistriţeană a alocat peste 56.000 lei, fără TVA.

 …şi ce a aflat

Din respectivul document, care în final a fost întocmit de Universitatea Tehnică din Cluj –Napoca, municipalitatea bistriţeană, dar şi primul gospodar al urbei Ovidiu Creţu, trebuiau să afle printre altele cât la sută din traficul greu care traversează Bistriţa, dar şi actuala centură de nord a oraşului va fi preluat de varianta ocolitoare SUD, în eventualitatea construirii ei.

Surpriza a fost una de departe neplăcută, întrucât concluziile specialiştilor au fost contrare aşteptărilor.

Centura de SUD ar prelua volume de trafic modeste!

După prezentarea a două variante, respectiv accesibilizarea zonei de sud prin construirea variantei de ocolire, şi cea de accesibilizare a zonei de nord unde deja există un drum deja intens utilizat, specialiştii au tras şi câteva concluzii comparând cele două scenarii.

„În prima variantă de analiză s-a urmattraseul drumului de ocolire cuprins în PUG Bistrița. De asemenea s-a avut în vedere că accesarea rutei ocolitoare se face la Sărata, iar relocarea în drumul național după localitatea Unirea, înainte de localitatea Livezile.

S-au considerat ponderile de fluxuri actuale de trafic: tranzit turisme, camioane și autobuze, rezultând pe baza criteriului Origine-Destinație următoarele:

Se observă din prima analiză că volumele de trafic preluate sunt mai modeste, sub 2.800 autoturisme, 380 camioane și 160 autobuze (volume de trafic raportate la 24 ore).

Dacă păstrăm prelungirea Drumului Cetății propusă, se observă că descărcarea se face pe Calea Moldovei, fără a aduce modificări majore pe rețeaua considerată.

Analizând efectul drumului de ocolire propus în cadrul PUG se constată că nu va ajuta prea mult descărcarea Drumului Moldovei și, în final, eficiența acestuia va fi mai mult locală, reprezentând o alternativă de deplasare pentru cei din zona în care urmează să se materializeze proiectul.

Diagrama FlowBundle, arată volumele globale efective ce vor încărca varianta de ocolire propusă și aici rezultă încărcări sub 2.180 vehicule în 24 ore, ceea ce indică o eficiență redusă a alternativei.

Analiza „drumul critic”, prin izocrona deplasărilor auto, exprimă cel mai clar care sunt premizele derulării traficului pe varianta de drum propusă.

Astfel a rezultat că drumul are o eficiență de cca 50%d.p.d.v. al atractivității. După cum se poate observa din izocrona (linia roșie), fluxurile de vehicule vor urma calea orașului și vor utiliza mai puțin ieșirea directă la Livezile. Este de altfel de așteptat să se întâmple astfel în condițiile în care s-a respectat numărul de poduri existent și ceea ce ar duce la o încărcare mai semnificativă este viitorul pol de mărfuri preconizat a se dezvolta.

Calea Moldovei va rămâne în continuare un drum foarte încărcat și va fi preferată în deplasările de tranzit.”

În acelaşi document se mai arată şi că în condiţiile realizării centurii de sud a Bistriţei, se descarcă parţial partea de nord – Drumul Cetăţii, „rămâne însă solicitarea dată de traficul intern datorat obiectivelor economice din zonă şi tranzitul pe relaţia DN 17C. Calea Moldovei de la joncţiunea cu Lucian Blaga spre ieşirea din oraş va avea o încărcare moderată. Rămâne în continuare presiunea traficului greu pe Lucian Blaga”.

O soluţie bună, pe NORD: prelungirea Drumului Cetăţii

Cât despre o eventuală prelungire a Drumului Cetăţii, „ca variantă de ocolire a zonelor dens populate până la limita localităţii Unirea unde are loc joncţiunea cu DN 17”, specialiştii arată următoarele:

„În acest caz are loc o descărcare semnificativă a arterei Calea Moldovei, unde volumele de trafic vor fi mai reduse, la limita a 5.800 vehicule/24 h. Ceea ce va solicita în continuare porţiunea de drum cuprinsă între str. Lucian Blaga (comunicarea spre DN 17 C) şi ieşirea din municipiu pe Calea Moldovei sunt punctele de interes comercial (mol şi depozite de materiale de construcţii), dar fără a crea probleme de trafic semnificative.

Se observă de asemenea că B-dul Republicii îşi reduce solicitarea de trafic concomitent cu B-dul Decebal.

Str. Lucian Blaga va beneficia de asemenea de o descărcare semnificativă de trafic greu, rămâne însă prezent volumul de vehicule care se deplasează pe relaţia DN 17 C, având ca destinaţie Năsăud, Salva, Moisei”.