Pistele de biciclete din Bistrița încă nu sunt finalizate, deși proiectul este finanțat încă din 2018, adică de aproape 5 ani. În cei 5 ani nu doar că lucrările n-au fost finalizate, ci valoarea proiectului a și crescut ca făt frumos. Pistele de biciclete au ajuns cu aproape 5 milioane de lei mai scumpe.
Consilierii Locali ai municipiului Bistrița au avut la ședința de săptămâna trecută încă o suplimentare a contractului pistelor de biciclete. Valoarea totală a proiectului în 2018 era de 21 de milioane de lei. Anul trecut, pistele au ajuns să coste 22,7 milioane de lei, iar anul acesta, costul lor total ajunge la 25,9 milioane e lei, cu aproape 5 milioane mai mult decât acum 5 ani.
Constructorul ar fi justificat această creștere cu majorările de prețuri la materialele de construcții și scumpirile la energie și carburanți. Toate aceste majorări ar face imposibilă finalizarea lucrărilor cu acești bani.
De proiect se ocupă CML, care trebuie să finalizeze toate lucrările până la finalul lunii august a acestui an. Potrivit contractului inițial, CML avea la dispoziție 22 de luni să finalizeze lucrările și trebuie să ofere o garanție de 24 de luni pentru acestea.
Teoretic, constructorul trebuia să predea pistele de biciclete în toamna anului trecut. Pe mai multe străzi pistele de cicliști sunt finalizate, însă încă nu sunt date în folosință, șoferii folosindu-le pe post de locuri de parcare.
175 de biciclete inteligente, la dispoziția bistrițenilor
Contractul presupune amenajarea a 26 de kilometri de piste de cicliști semnalizate corespunzător, pe 28 de străzi din municipiu, instalarea a 7 stații funcționale de închiriere biciclete, dintre care două vor avea inclusiv biciclete electrice. Vor fi achiziționate prin proiect 175 de biciclete inteligente.
Traseul străbate străzile 1 Decembrie, Avram Iancu, Grănicerilor, Ghinzii, C.R. Vivu, Vasile Lupu, Tudor Vladimirescu, Cimitirului, Crinilor, Ioan Slavici, Subcetate, Drumul Cetății, Drumul Dumitrei Vechi, Dimitrie Cantemir, Eroilor, Împăratul Traian, Valeriu Braniște, Aleea Sălciilor, Petru Maior, Alexandru Odobesu, Ioan Rațiu, Codrișor/Victor Onișor, Alba Iulia, Aleea Șieu, Panait Cerna, Gheorghe Pop de Băsești, Axente Sever, Garoafei.
„Prin îmbunătățirea rețelei de transport public prin crearea unei rețele coerente de piste/trasee pentru biciclete se vor asigura condițiile pentru realizarea unui transfer sustenabil al unei părți din cota modală a transportului privat cu autoturisme către modurile nemotorizate de transport, respective către utilizarea bicicletei ca mijloc de deplasare”, se arată în proiectul votat de consilierii locali.
Proiectul care prevede amenajarea de piste de biciclete pe 28 de străzi din oraș este lăsat „moștenire” de fostul primar Ovidiu Crețu. Abia când au ajuns în teren constructorul și reprezentanții municipalității au realizat că e un proiect făcut pe genunchi, care n-are nicio treabă cu situația din teren și care, în multe zone, mai mult încurcă.
În multe locuri, pistele mai mult încurcă decât ajută
În unele zone, pistele de biciclete au luat locul trotuarelor, astfel că e loc pentru biciclete și nu mai e pentru pietoni. O astfel de situație se întâlnește pe Drumul Cetății. În altele, pistele de biciclete au mușcat doar din trotuare, de exemplu, pe strada Avram Iancu. La intersecțiile cu străzile secundare, pistele de biciclete sunt efectiv întrerupte.
Pe multe dintre străzi, pistele de biciclete s-au transformat în locuri colorate de parcare. Întrucât odată cu amenajarea pistelor de biciclete au fost desființate numeroase locuri de parcare, șoferii le folosesc corespunzător.
Acestea duc și la alte „ajustări” ale regulilor de circulație. Unele străzi din oraș cum sunt Ștefan cel Mare sau Cuza Vodă vor deveni, obligat-forțat, cu sens unic, întrucât nu mai e loc de două benzi.
Primarul Ioan Turc a recunoscut că proiectul n-a ținut cont de situația din teren și a precizat că municipalitatea încearcă să mai repare pe unde se poate. În rest… concesii… pietonii trebuie să fie mai înțelegători și să folosească pistele de biciclete în comun cu bicicliștii.
„Am intervenit peste tot pe unde s-a putut. Tehnic vorbind. E un proiect în derulare, remediem ce putem. E grav că proiectul a fost realizat mai mult din birou și acest lucru se vede. Exigențele când vine vorba de bani europeni sunt foarte mari și nu poți veni să modifici mare lucru, pentru că există riscul să plătească municipalitatea”, spunea Ioan Turc.
Acesta a mai spus că le va permite șoferilor să parcheze în continuare pe pistele de biciclete deja finalizate, până când va asigura locuri de parcare în zonele unde au dispărut. Odată recepția făcută la pistele de biciclete, se vor monta stâlpișori de delimitare, iar mașinile nu vor mai putea parca sau staționa pe ele.
Pistele de biciclete nu reprezintă o idee nouă. Fostul primar Ovidiu Crețu a vorbit de ele încă din 2012. În 2015 au început să fie alocate primele sume pentru documentații – 45.000 de lei.
În 2018, municipalitatea aloca din nou 237.000 de lei pentru reactualizarea documentațiilor din 2015. Costurile documentațiilor au crescut de 4-5 ori în această perioadă.
Culmea, firma care a pus mâna pe contract trebuia să realizeze studiu topografic, studiu de trafic, expertiză tehnică pentru fiecare stradă, studiu geo, analiză cost-beneficiu, proiecte tehnice pentru fiecare stradă în parte, detalii de execuție. Toate acestea urmau să evite situațiile de care se bate actuala conducere a Primăriei Bistrița.
În prima fază erau luați în calcul doar 17,6 kilometri de piste de biciclete, toți amenajați de-a lungul străzilor deja existente. Firma care a făcut hârțogăria din 2015 a estimat lucrările la 15,8 milioane de lei.
Proiectul inițial prevedea amenajarea a 5 puncte de închiriere cu biciclete normale, electrice și speciale pentru persoane cu handicap. Fiecare stație urma să fie dotată cu 15 biciclete și să aibă 33 de locuri pentru biciclete.
Am mai spus-o si cu alte ocazii că la capitolul edilitar-urbanistic si de mobilitate urbană Bistrita e varză. In perioada celor trei mandate ale administratiei Ovidiu Cretu au fost făcute exagerat de multe sensuri giratorii care mai mult incurcă decât fluidizează circulatia in oras. O altă prostie este proiectul facut din birou privind amenajarea pistelor de biciclete prin ingustarea benzilor de circulatie de pe străzi care si asa nu fac fată circulatiei auto la orele de vârf.
Trebuie spus ca nu există solutii miraculoase. Inainte de demararea proiectului , Bistrița ar avut nevoie de actualizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) care este un document strategic de dezvoltare, complementar Planului Urbanistic General (PUG), având ca scop îmbunătăţirea accesibilităţii şi buna integrare a diferitelor moduri de mobilitate şi transport în oras. Această actualizare a PMUD era extrem de necesară si in privinta planului de amenajare a pistelor pentru biciclete, ceea ce presupunea si reconfigurarea retelei actuale de străzi. Astfel, mai multe străzi ar fi trebuit amenajate cu sens unic, pentru a face loc atât pistelor de biciclete cât si pentru amenajarea unor locuri de parcare. Pe de altă parte, amenajarea de strazi cu sensuri unice duce la fluidizarea circulatiei auto si permite desfiintarea unor sensuri giratorii inutile.
Pe de altă parte, orasul Bistrița are avantajul de a fi de a fi străbătut pe lungime, de la un capăt la altul de râul cu acelasi nume. Prin urmare exista această posibilitate a amenajarii malurilor acestui curs de apa de la Unirea la Viisoara pentru a indeplini functiuni complexe. Una din cele mai importante amenajări ar putea fi o pistă de biciclete pe malul stâng al râului Bistrița. Din păcate pană in prezent nu a fost pus in valoare acest avantaj nici acolo unde se putea. De asemenea, primarul Ioan Turc sugera amenajarea unei axe de transport auto de la Sărata la Unirea, de o parte si de alta a căii ferate care ar putea să includă si o pistă pentru biciclete.