GAZETA a descoperit ca evazionistul Radu Pentie, capusa care a fraudat cu zeci de miliarde de lei bugetul de stat, mai poate fi înca trimis la puscarie pentru infractiunile de contrabanda comise între anii 1996-1998. Arhiva parchetului a pastrat urmele escrocheriei judiciare prin care s-a musamalizat uriasa frauda cu berea austriaca, marca Steffl si Schwechater. Pentru ca politia a întrerupt cursul prescriptiei, Pentie mai tremura doi ani. Probele administrate în dosarul îngropat de procurorul Bonchis sunt zdrobitoare si trebuie redeschis. Autoritatile austriece au confirmat înselaciunea la care s-a dedat Pentie. Nu este exclus ca favorizatorii lui Pentie sa raspunda si ei. Judecatoarea Elena Pop-Blaga a reclamat la timp dimensiunile serpariei pe care a deranjat-o. Protectia lui Pentie a venit nu numai din „justitie”, ci si de la unii reprezentanti ai puterii executive, functionari ai administratiei de stat. Elena Pop-Blaga a dezvaluit GAZETEI presiunile la care a fost supusa pentru a pronunta hotarâri judecatoresti favorabile intereselor contrabandistilor
În anii 90', în vamile române a functionat o „reteta” cvasilegala, care i-a facut miliardari pe multi importatori bihoreni de alcool, unii dintre ei fiind deja condamnati sau trimisi de mult în judecata, precum megaescrocii Borsi Attila si Viorel Stiube. Radu Pentie, patronul SC PERAMI Oradea, a reusit – deocamdata – sa scape, desi a aplicat-o si el „en gros”. Putina lume cunoaste faptul ca Pentie mai poate fi înca bagat la puscarie pentru faptele lui de contrabanda! GAZETA o demonstreaza mai jos. În ciuda unei solutii de scoatere de sub urmarire penala, pe care i-a facut-o cadou controversatul procuror Nicolae Bonchis, pensionabilul care functioneaza actualmente la DIICOT Oradea, infractiunile lui Pentie nu sunt înca prescrise! Cursul prescriptiei a fost întrerupt prin punerea lui Pentie sub urmarire penala în anul 2000, de câtiva politisti destoinici, care au avut apoi foarte multe de suferit de la fostul sef al „Doi si un sfert” Oradea, Terente Merce, protectorul declarat al lui Pentie!
<h5>De la 185, a „cazut” la 33 silingi / hectolitru</h5>
Între anii 1995-1997, firmele PERAMI Prod SA si PERAMI Hiad SRL Oradea, reprezentate de Radu Pentie au importat de la firma Brau Union AG Austria bere finita în cisterne, pentru îmbuteliere în sticle de 0,5 litri. Pretul convenit în contractul cu producatorul austriac a fost de 185 silingi/hecolitru. În anul 1995, au fost efectuate livrari în care preturile cuprinse în facturi se situau la nivelul celor din contract, dupa care, în anii urmatori, s-au prezentat ca anexe la declaratiile vamale de import facturi la care pretul pe hectolitru era de numai 33 silingi! Aceasta reprezinta o diminuare a valorii reale de circa 6 ori, cu implicatii considerabile asupra datoriei vamale cuvenite bugetului de stat. Facsimilele alaturate dovedesc cu prisosinta fapta escrocului Pentie.
<h5>„Trinkfertiges Bier”</h5>
Eludarea platii taxelor vamale s-a facut prin invocarea articolului 7 din Legea 57/1993, conform careia „sunt scutite de taxe vamale materiile prime … necesare si folosite efectiv în productia proprie pe o perioada de doi ani, calculata de la data punerii în functiune a obiectivului sau, dupa caz, a începerii activitatii societatii cu participatie straina de capital”. PERAMI era societate comerciala cu capital mixt, român si strain, înfiintata în anul 1994. O prima conditie era, astfel, deja îndeplinita. Desi, asa cum sustine firma austriaca producatoare, PERAMI a importat de la ea numai bere – produs finit, pe care o transporta în cisterne auto – patronul Pentie pretindea în declaratiile vamale de import, depuse în vamile din Bihor, ca berea importata nu era produs finit, ci ca ar fi urmat sa mai fie prelucrata. În realitate, singura operatiune pe care o facea ulterior la Parhida, era sa o îmbutelieze în sticle, ceea ce nu era considerata însa „prelucrare” în nici o legislatie si, ca atare, ar fi fost obligat sa plateasca taxele vamale aferente produsului finit si nu materiei prime.
<h5>Lui Pentie, numai cu banii jos</h5>
A doua reglementare ocolita de Pentie a fost cea instituita de HG 864/1995. Conform acestui act normativ, pentru a preveni subevaluarea produselor în vama, se lua în considerare nu valoarea din factura ci aceea din „anexa 1” la hotarâre, iar pentru „diferenta”, printr-o DVI „complementara”, se calculau taxe si i se retineau banii „cu titlu de garantie”. Pentie – asa cum a rezultat din actele trimise de exportatorul austriac printr-o „comisie rogatorie” – a prezentat în vama româna facturi falsificate, mult subevaluate. Vamesii erau însa obligati de HG 864 sa ia în calcul valorile din „anexa” acesteia si îl obligau pe Pentie sa aduca „de acasa” diferenta. Banii trebuiau încasati efectiv, altfel nu se permitea cisternelor sa intre în România.
<h5>Blocaj total</h5>
Asa s-a ajuns ca Pentie sa aiba foarte multi bani blocati în „garantii”. Pe de o parte, nu avea certitudinea ca i se vor restitui, fiindca orice verificare la exportatorul austriac ar fi dat de gol escrocheria. Apoi, pe de alta parte, pentru a razbate pe piata interna, el vindea sub pretul celorlalti agenti economici, mizând ca va reusi, probabil prin coruptie, sa i se restituie garantiile. Dar asta însemna timp si alti bani blocati. Desi viteza de rulare a banilor era mare, el nu reusea sa importe cât ar fi avut posibilitatea sa îmbutelieze si sa vânda în România. A intrat în blocaj. Era si flamând. Nu mai putea însa face alte importuri pentru ca austriecii l-au mirosit ce fel de personaj este si nu-i dadeau pe credit.În acest context, era vital pentru el sa-si “rezolve” problemele cât mai repede în justitie. Aici a pus si judecatorul Ioan Bruder umarul.
<h5>Hai la lege!</h5>
Sa recapitulam: desi Pentie importa bere bruta, el declara autoritatii vamale ca aduce în tara “materie prima în vederea prelucrarii” în „fabrica” lui, de fapt o simpla linie de îmbuteliere. Astfel, berea era cu mult mai putin impozitata. Vamesii erau obligati de HG 864/1995 sa nu-l creada si îi calculau corect obligatiile, prin DVI „complementare”. Banii ramâneau blocati, ca garantie. Faptul ca doar o îmbutelia nu putea fi considerat act de “productie”. Pentie se adresa atunci Judecatoriei Oradea cu “plângere contraventionala”, desi nu i se întocmise nici un fel de act constatator al vreunei contraventii! Aceasta era marea gaselnita! Evita si plata taxelor judiciare si de timbru.
În realitate, PERAMI ar fi trebuit sa formuleze si sa depuna o actiune în pretentii, dar ar fi fost obligat sa o taxeze la valoare si sa o adreseze numai Tribunalui Bihor, singura instanta competenta în materie, si nu Judecatoriei Oradea. Hotarârea ar fi ramas atunci irevocabila la Curtea de Apel Oradea si nu la Tribunalul Bihor, unde Bruder era vicepresedinte. Sansele erau mult mai mici sa fie admise la Curte! Pentie ar fi ramas definitiv si fara taxele vamale retinute, zeci de miliarde de lei, ba si fara cheltuielile judiciare. Un adevarat dezastru. Mai mult, fondul cauzei trebuia judecat de doi judecatori si nu de unul, conform normelor în vigoare la data respectiva. Iata motivele pentru care ar fi trebuit cercetat judecatorul Bruder si nu doar exclus din magistratura, asa cum s-a întâmplat când a izbucnit scandalul.
<h5>Sesizarea penala</h5>
În aceste conditii, dupa ce instantele bihorene – prin anumiti judecatori, ei fiind bine cunoscuti de colegii lor si nu numai – au finantat urgentarea si amplificarea faptelor de contrabanda si înselaciune ale lui Pentie, au intrat pe fir si inspectorii din Directia Generala a Vamilor. Ministerul Finantelor a sesizat Ministerul de Interne, Inspectoratul General al Politiei si Brigada de Combatere a Crimei Organizate. „Conform informatiilor provenite de la firma producatoare BRAU AG, pretul de 33 ATS/hl de bere la cisterna a fost inclus în contract la dorinta firmei PERAMI întrucât «aceasta ar reprezenta pretul minim în vama pentru importurile de bere la cisterna în România». Emiterea de facturi la pretul de 33 ATS/hl a fost posibila prin defalcarea elementelor de cost ce intrau în compunerea pretului total al produsului. Firmele PERAMI prezentau la vama doar facturile cu pretul berii ca atare, iar facturile ce atestau celelalte cheltuieli care intrau în pretul total de livrare (dopuri, etichete, asistenta tehnica de marketing etc) nu au fost prezentate”.
<h5>Tupeu de „investitor strain”</h5>
„Acest procedeu de subevaluare prin eliminarea unor elemente de cost a creat premisele pentru ca cele doua societati PERAMI sa pretinda ca berea aprovizionata este neprocesata, bruta, adica improprie consumului. În aceasta faza, mergând dupa aceeasi logica, firmele PERAMI au ajuns sa concluzioneze ca produsul respectiv este materie prima, ceea ce însemna ca în coroborare cu Legea nr. 35/1991 privind investitiile straine, trebuia sa li se acorde facilitatile stipulate de aceasta lege investitorilor straini. Acest fapt, de altfel, s-a si concretizat prin introducerea unor cereri de chemare în judecata în vederea restituirii sumelor achitate cu titlu de datorie vamala. Completele implicate ale Judecatoriei Oradea si Tribunalului Bihor au încalcat normele de ordine publica privind competenta materiala”.
<h5>Contrabandist & evazionist</h5>
„Calcâiul lui Ahile” al escrocheriei a fost rapid depistat de politistii de la „Crima Organizata” Bihor. Pentie a facut prostia sa plateasca producatorului pretul real, prin virament bancar, si nicidecum cel declarat de el, în mod mincinos, în vama! Pe deasupra, un control al DGCFS Bihor, vizând perioada 1.01.1995 – 30.09.1998, a demontat toate apararile lui Pentie. Culmea, cu aceeasi ocazie, s-a consemnat ca Pentie nu era doar contrabandist ci si evazionist, foarte prost daca „nu a declarat în vama noua facturi externe aferente importurilor de bere, cu care s-a diminuat valoarea în vama, facturi ce însumeaza 2.667.037.687 lei”. O suma care e si acum considerabila, daramite la nivelul anului 1998! „Gaura” totala e însa „de 6.707.695.063 lei, la care se adauga majorari de întârziere”!
Iata ce pericol public reprezinta acest ipochimen sinistru.
<h5>Cu degetul si spre procurorul Bonchis…</h5>
Sa mai adaugam ca Politia austriaca a fost foarte operativa si a colaborat excelent cu politistii bihoreni în acest caz. „De asemenea, au fost comparate facturile pe care ni le-ati predat în Nickelsdorf cu originalele de la BRAU AG. Facturile sunt identice. Din anul 1996 ele se compun din 6 parti (de la A la F). Partile C pâna la F nu se mai transmit furnizorului. Vama apartinatoare, WIENER NEUDORF, primeste de la BRAU AG numai facturile globale, care nu permit obtinerea unor informatii asupra livrarilor partiale.”
În ciuda acestor dovezi clare de vinovatie si a referatului de trimitere în judecata întocmit de colonelul Ioan Cretu, la data de 9 mai 2002, procurorul Bonchis a dispus scoaterea de sub urmarire penala a lui Pentie, în temeiul art. 10 lit „d” Cod de procedura penala: nu sunt întrunite toate elementele constitutive ale infractiunii! Se pare, însa, ca în spatele curajului nebun al procurorului Bonchis ar sta fostul lui sef, Ioan Moldovan, iar semnatarul a cazut de fazan. Dar despre ce au patimit ofiterii Cretu, Popovici si Simon din cauza escrocului anchetat de ei, despre „bombele” din dosarul 32/P/2000 si despre ce se mai poate face în cauza vom vorbi cu alta ocazie.
<i><b>Fragment dintr-un interviu incendiar</b>
GAZETA: Ce era nelegal în hotarârile date la Oradea în favoarea firmelor lui Mircea Pentie?
Elena Pop-Blaga: Totul. Am fost desemnata sa judec recursurile Directiei Generale a Vamilor împotriva sentintelor de la Judecatoria Oradea. În ciuda presiunilor exercitate de fostul vicepresedinte Ioan Bruder, nu am cedat. Am constatat ca erau lovite de nulitate absoluta. Instanta de fond le-a solutionat cu scutire de taxa de timbru, acceptând ca ar fi plângeri contraventionale, desi nu exista nici un proces verbal de contraventie! De fapt, trebuiau considerate actiuni în pretentii si taxate la valoare. Se impunea judecarea lor în complet de doi judecatori. Nu exista, în unele cazuri, concordanta între minuta si dispozitiv. Au fost zeci, chiar sute, de cisterne care au intrat în acest mod nelegal în România. De atâtea stiu eu, pentru ca au judecat si alti magistrati. A fost fraudat grosolan bugetul de stat, dar era si o forma de concurenta neloiala fata de adevaratii producatori interni, coplesiti de contrabandisti. Am dispus casarea acelor sentinte si trimiterea lor spre rejudecare. Stiu ca alti judecatori, care au cedat solicitarilor lui Bruder, au trecut cu vederea peste aceste „amanunte” si le-au facut jocurile. Bruder era furios pe mine pentru ca a „pierdut” din vina noastra un autoturism Ford, pe care i l-a restituit lui Pentie. Ulterior, urmare verificarilor, a fost obligat sa plece din magistratura. Dosarul penal a fost musamalizat. S-a jurat ca nu-mi ramâne dator. Mie mi-a formulat Pentie, ulterior acestei faze, tot felul de denunturi, care s-au dovedit toate, în cele din urma, mincinoase. Omul asta, desi este aproape nescolarizat, parca e electrocarist sau simplu croitor, este de o viclenie diabolica. Nu stiu cum s-au putut implica mai multi politicieni cunoscuti pentru el. Probabil, a fost vorba de foarte multi bani si de mari interese. Dosarele „comerciale” ale firmelor lui Pentie au fost selectate si puse toate la un loc în arhiva instantei, jos, dupa alte „criterii” decât sunt depozitate celelalte dosare. Dupa doua zile, s-a spart o teava si au fost distruse. Sigur, mai sunt copii dupa hotarâri în mape si exista, probabil, documente si în arhiva vamilor. Dar cine poate sti ce s-a întâmplat si acolo?
<b>Mafia ruseasca</b>
Date recente ne-au semnalat legaturile „de afaceri” ale lui Radu Pentie cu „sagetile” unor mafioti rusi, pe segmentul imobiliar, facilitate de câtiva functionari superiori din Primaria Oradea. În urma cu circa doi ani, Pentie a încasat un glont-avertisment în portiera masinii cu care umbla. Actualul chestor Terente Merce, fost sef al diviziei bihorene a "doi s'un sfert", un personaj foarte controversat în Oradea, a acceptat nu demult sa-i fie cununata fiica de Pentie! Merce a fost seful „Filajului” pe tara, dar acum a fost „pus la dispozitie”. El a tras foarte multe sfori pentru matrasirea unui dosar de urmarire informativa întocmit de catre fostul Serviciu de Combatere a Crimei Organizate din IJP Bihor, denumit "Columna", în care erau descrise amanuntit toate nelegalitatile facute de Radu Pentie în materia traficului nelegal cu autoturisme. „Caietul” ridicat de la un gestionar al lui Pentie, si declaratia omului care îi înmâna marfa, dovedesc mita în forma continuata pe care o încasa Merce pentru actele de protectie si favorizare a lui Pentie.</i>
Catalin Manea
