Pedepsele primite în dosarul comisarului șef Baciu au tras greu la cântar! Polițistul de la permise auto Claudiu Lup și Ilie Vartolomei, condamnați cu executare de Tribunalul BN

Punct final în dosarul judecat pe fond în care au fost inculpați în urmă cu patru ani și trimiși în judecată în vara lui 2016 agentul principal de poliție Claudiu Lup, de la Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor Bistrița-Năsăud, și un bărbat din Parva pe numele său Ilie Vartolomei. Lup a fost acuzat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud de luare de mită, în timp ce Vartolomei a fost acuzat de trafic de influență. După trei ani de procese, instanța de la Tribunalul Bistrița-Năsăud i-a condamnat pe cei doi la pedepse cu executare. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată în apel, în 10 zile de la comunicare, la Curtea de Apel Cluj.

Polițistul Claudiu Lup de la Serviciul de Permise Bistrița-Năsăud a fost condamnat săptămâna trecută în dosarul în care a fost judecat pentru luare de mită, la 3 ani, 3 luni şi 10 zile închisoare. Celălalt inculpat, Ilie Vartolomei, a primit și el o pedeapsă cu executare, de 3 ani, 11 luni şi 20 zile închisoare.

Totodată, instanța a dispus confiscarea de la Claudiu Lup a sumei de 495 lei și a menținut măsura sechestrului asigurator instituită de procuror în cursul urmăririi penale asupra sumelor de 2421 lei și 600 euro, ridicate cu ocazia percheziției domiciliare, în toamna anului 2015.

De asemenea, lui Ilie Vartolomei i s-a confiscat suma de 550 euro, 12,99 lire sterline şi 230 lei și, ca și în cazul lui Lup, a fost menținută măsura sechestrului asigurator instituită de procuror în cursul urmăririi penale asupra sumei de 1.685 lei ridicată de la inculpat în timp percheziției domiciliare.

În plus, cei doi sunt obligați să plătească fiecare în favoarea statului câte 16.470 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Condamnările din dosarul Baciu au influențat actuala sentință

Condamnările cu executare  de acum provin de pe urma faptului că, cei doi au fost condamnați și în dosarul în care a fost judecat comisarul șef Simion Baciu, acesta fiind acuzat de procurorii DNA tot de luare de mită. E drept că acolo pedepsele au fost cu suspendare.

Concret, Claudiu Lup a fost condamnat la câte doi ani de închisoare pentru două fapte de luare de mită, iar pentru o a treia a fost achitat. Dacă nu ar fi fost dosarul în care cap de afiș a fost Simion Baciu, în care Lup, cauzat de complicitate la dare de mită, a primit o pedeapsă de 1 an și 10 luni de închisoare cu suspendare, ar fi scăpat acum de o condamnare care îi trimite după gratii. Numai că faptele de luare de mită din actualul dosar sunt, conform legii penale, “în concurs real și concurente” cu fapta de care a fost acuzat în dosarul lui Baciu. Drept urmare, Lup a fost condamnat la pedeapsa cea mai grea de doi ani de închisoare, la care s-a adăugat o treime din celelalte pedepse, cea de 2 ani plus cea de complicitate la darea de mită de 1 an și 10 luni, rezultând astfel pedeapsa finală de 3 ani, 3 luni şi 10 zile închisoare.

Calculul în cazul lui Vartolomei a fost unul similar. În prezentul dosar acesta a fost condamnat la următoarele pedepse: 2 ani pentru o faptă de trafic de influență, 1 an și 5 luni pentru cea de a doua faptă de trafic de influență și a fost achitat pentru cea de a treia. În dosarul lui Baciu, Vartolomei, acuzat de dare de mită, a primit 2 ani şi 10 luni închisoare cu suspendare, dar, ca și în cazul lui Lup, faptele comise sunt în concurs real și concurente cu cele din actualul dosar, astfel că pedeapsa rezultantă a fost de 3 ani, 11 luni şi 20 zile închisoare.

Probe sub semnul întrebării din punctul de vedere al apărării

Acesta dosar a fost unul extrem de interesant în ceea ce privește probele, așa cum am arătat în articolele publicate de-a lungul timpului de Gazeta de Bistrița.

Astfel, din multe dintre declarațiile martorilor audiați în instanță nu a reieșit clar că polițistul Lup ar fi primit mită. De asemenea, nici că Vartolomei ar fi luat de la bani de la unele persoane care doreau să obțină permisul de conducere, pentru a-i da mai departe lui Lup drept mită pentru ca respectivii să promoveze examenul.

Astfel, în concluziile scrise depusă la dosar înainte de pronunțarea sentinței, de către avocatul lui Vartolomei, se arată faptul că pentru cei 200 de euro pretins primiți de Vartolomei de la Ioan Rus, martor în dosar, nu există probe din care să rezulte că acesta ar fi săvârșit fapta, iar acuzațiile procurorilor sunt lipsite de valoare juridică. De asemenea, suma de 200 de euro, pretins primită de Vartolomei de la martorii Alexandru Costan și Anton Sfrengeu pentru ca să își exercite influența pe lângă persoanele competente pentru promovarea examenului pentru obținerea permisului de conducere, din probațiunea existentă la dosar nu se poate concluziona că inculpatul ar fi săvârșit fapta. Mai mult, persoanele audiate ca martori au infirmat faptele. Susțineri similare sunt și în cazul martorilor Lucreția Alexi, Domide Alexi, Bîrte Niculai sau Onișor Leancă de la care Vartolomei ar fi pretins și primit bani în același scop arătat mai sus. Și în aceste cazuri, a arătat avocatul, Parchetul a adus simple acuzații, faptele nefiind probate temeinic, prin probe obținute legal.

Totodată, nu a fost trecut cu vederea investigatorul sub acoperire, care în opinia avocatului lui Vartolomei, l-ar fi provocat pe clientul său să comită o infracțiune.

“Așa cum am mai arătat și în susținerea orală, provocarea unei persoane la a realiza o faptă presupus penală pentru ca mai apoi să fie reținută ca faptă, reprezintă o încălcare a principiului loialității probelor, ceea ce conduce la inadmisibilitatea ca probă a declarației investigatorului sub acoperire și a procesului verbal”, a menționat avocatul, el precizând totodată că și în acest caz nu există probe, conform prevederilor Codului de procedură penală, că Vartolomei ar fi săvârșit infracțiunea.

Implicarea DIPI nu a contat pentru anularea probelor

Avocatul lui Vartolomei a mai solicitat instanței ca, raportat la dispozițiile Deciziei 51/2016 a Curții Constituționale, să constate nulitatea unor mijloace de probă, în speță fiind vorba despre interceptările existente la dosar, care au fost realizate de DIPI. Conform deciziei CCR mai sus amintite, organele care pot participa la realizarea acestora sunt numai organele de urmărire penală. Aceeași decizie se aplică și proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice, întocmite tot de DIPI și nu de procuror sau de organul de cercetare penală.

“Având în vedere că în cauză interceptările care stau la baza realizării proceselor verbale de redare ale convorbirilor telefonice au fost făcute de alte organe ale statului decât cele prevăzute de lege, înțelegem să invocăm nulitatea prev art. 281-282 a respectivelor probe, mai ales că, așa cum s-a sesizat și de alți colegi, nu există nicio dispoziție din partea procurorului prin care acesta să dispună punerea în executare a dispozițiilor cuprinse în mandatele de încuviințate de judecător.

Prin încheierea de ședință din data de 12.02.2019 instanța de judecată a admis cererile în probațiune cu efectuarea unor adrese către SRI, DIPI și Parchet în vederea lămuririi unor aspecte legate de realizarea interceptărilor și a proceselor verbale aferente prezentului dosar. În acest sens s-a apreciat că este relevant a se elucida dacă raportat la protocolul semnat între Parchetul de pe lângă ÎCCJ și SRI a existat o anumită colaborare în obținerea de probe, dacă a existat un aviza raportat la art. 55 alin 4 Cod pr. Penală, dacă a existat un plan comun, echipe operative, etc.

Nu în ultimul rând este relevant, iar instanța a admis efectuarea de către DIPU și Parchet pentru lămurirea aspectelor legate de colaborarea acestora în vederea strângerii de probe raportat la dispozițiile art. 55 Cod pr. Penală și mai ales raportat la deciziile succesive la CC. (…) În lumina acestor prevederi și raportat la corespondența depusă la dosarul cauzei din care rezultă implicarea în activitatea de strângere de probe și a altor organe ale statului apreciem să indiferent de gradul de implicare a acestora sancțiunea care lovește mijloacele de probă astfel obținute este nulitatea”, a arătat avocatul lui Vartolomei.

Pe parcursul procesului, lămuriri cu privire la implicarea DIPI în urmărirea penală au fost solicitate și de avocatul lui Claudiu Lup. Astfel, ca urmare a declasificării dispuse de instanță, avocatul a cerut instanței să pună în vederea DIPI să explice următoarele aspecte:

“În adresa 1451489/12.10.2015 se trimite parchetului un DVD care conține un tabel cu «sesiunile pe care să le solicitați DNA ST Cluj, rezultate din dosarul 74/P/2014 și care au conexiuni în dosarul 41/P/2014»;

În adresa 1451491/13.10.2015 se trimite parchetului un DVD ce conține «un număr de 46 de fișe în care sunt grupate note de redare sintetizând elementele infracționale principale identificate în dosarul 41/P/2015 și un număr de 3 fișiere Excel conținând tabele de relații ale unor ținte din același dosar»;

Idem cu dresa de mai sus este și conținutul DVD-ului transmis cu adresa 1451510/19.10.2015;

În adresele 1451517/22.10/2015 și respectiv 1451526/26/10/2015, regăsim cu interes nu doar «elemente infracționale», acestea având calitatea de a fi și «utile» în viziunea DIPI;

În subsolul tuturor adreselor regăsim o Notă standard, cu următorul conținut: «Vă rugăm să verificați integritatea conținutului suportului/suporților în maxim 30 de zile de la expirarea perioadei de autorizare, ulterior structura noastră nemaiavând posibilitatea remedierii eventualelor erori/disfuncții ce ar putea să apară». Și, urmare a posibilităților nelimitate de remediere oferite, prin adresa 1784096/07.06.2016 se trimite un astfel de CD «remediat».

Ca urmare a celor de mai sus, se impune solicitarea de lămuriri/explicații privind următoarele aspecte:

• În baza cărui act emis de magistrat (judecător/procuror) s-au trimis în dosarul 41?p/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, interceptări dintr-un dosar DNA? (și să se atașeze respectivul act);
• În baza cărei prevederi legale, DGIPI are competența de a stabili «elementele infracționale» (utile sau nu) într-un dosar penal și în ce constau acestea?
• În ce constă un suport optic remediat? La ce fel de remedieri se face referire (excludem părți dintr-o convorbire, astfel încât aceasta să aibă un alt interes, scos din cotext ???????????????????)”, a scris în solicitarea adresată instanței, avocatul lui Claudiui Lup.

Această cerere a rămas însă fără ecou din partea instanței.

DIPI a recunoscut că și-a băgat coada

Reamintim ceea ce am arătat într-un articol publicat de Gazeta de Bistrița în luna aprilie anul acesta, cu privire la implicarea DIPI în anchetă. Concret instituția a recunoscut că structura din Bistrița-Năsăud a efectuat transcrierile din dosarul principal 41/P/2015, care a cuprins mai mulți polițiști suspectați de fapte de corupție, printre care și Claudiu Lup, dar în care erau vizate și persoane fizice, printre care s-a regăsit și Vartolomei. Ulterior, după ce procurorii au cerut instanței aplicarea unor măsuri preventive asupra unor inculpați, printre care și Lup și Vartolomei, s-a disjuns dosarul 350/P/2015, în care au fost inculpați și ulterior trimiși în judecată cei doi, cu probele aferente care aveau legătură cu ei.

În răspunsul dat instanței, DIPI a precizat că “nu a desfășurat activități în dosarele nr. 111/P/2013 și 350/P/2016”, acest aspect venind ca un fel “băgare în ceață” a instanței, fiindcă așa cum am spus, interceptările erau în proporțiemare efectuate deja.

În ceea ce privește dosarul penal 41/P/2015 DIPI arată că “a acordat asistență tehnică pentru interceptarea comunicațiilor și a oricărui tip de comunicare de la distanță”.

“Asistența tehnică de specialitate acordată a constat în întocmirea notelor de redare și înaintarea acestora împreună cu traficul audio către beneficiarii legali.

În dosarul amintit nu au existat echipe operative comune și nici un plan comun”, a mai precizat DIPI în adresa transmisă instanței.

De asemenea, dintr-un răspuns al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud a mai reieșit faptul că, în dosarul principal 41/P/2015, în care erau vizați încă alți trei polițiști, au fost dispuse prin mai multe hotărâri judecătorești, mai multe măsuri de supraveghere tehnicăpână la data de 27 iunie 2016, „acestea fiind executate (n. r. – transcrise) cu sprijinul DIPI-SIPI B-Năsăud și DGA B-Năsăud”.

Același parchet a mai precizat că“în dosarul 350/P/2015(înregistrat la data de 11.05.2016), nu au fost dispuse măsuri de supraveghere tehnică, până la data de 14.06.2016, când s-a întocmit rechizitoriul privind pe inculpații Lup Claudiu și Vartolomei Ilie”. De aici deduce clar faptul că nici nu mai era nevoie prea mare de astfel de măsuri de supraveghere, acestea au provenit din dosarul 41/P/2015 din care a fost disjuns 350/P/2015.

Apel la CA Cluj

Sentința de condamnare pronunțată în acest dosar în care au fost judecați Claudiu Lup și Ilie Vartolomei nu este definitivă și poate fi atacată în apel în termen de 10 zile de la comunicare, la Curtea de Apel Cluj. De altfel, atât cei doi inculpați, cât și Parchetul au recurs la contestarea sentinței, fără însă deocamdată să insereze în cereri și motivele, acestea urmând a fi făcute cunoscute după ce instanța va redacta și motivarea.