Traficul de persoane este una dintre cele mai des întâlnite infracțiuni în România, zeci de mii de români căzând pradă traficanților. Printre astfel de infractori, dar și printre victimele acestora se află și bistrițeni. Doi traficanți de persoane au fost condamnați de Tribunalul Bistrița-Năsăud în luna ianuarie a acestui an, însă pedepsele nu sunt pe măsura faptelor lor, după ce ani de zile au profitat de mai mulți semeni de-ai lor, punându-i să cerșească pe străzile din Germania și mai apoi luându-le toți banii. Rețeta este una cunoscută: promisiunea unui trai mai bun din banii câștigați, care însă le erau confiscați victimelor în contul unor datorii imaginare și astfel respectivele persoane.
Cherejan A. și Puși S. sunt doi bistrițeni acuzați de procurorii DIICOT de trafic de persoane și trimiși în judecată abia în 2017, după vreo 5 ani de anchetă. Asta în condițiile în care cazul nu era unul extrem de complex, cu zeci de victime. Au fost vreo 3-4 bistrițeni de etnie rromă și cu stare socială și financiară precară care au căzut în plasa celor doi, unii în mod repetat, din naivitate.
Fraierit aproape 5 ani
Inițial, Cherejan a acționat cu soția sa, care în 2008 a decedat. Potrivit procurorilor DIICOT, prin vara lui 2006, una dintre victime, un bărbat de etnie rromă – E.E. – care locuia pe atunci la marginea Pădurii Codrișor, a fost contactat de Cherejan, care i-a propus să meargă împreună în Germania la cerșit, pentru a-l ajuta să-și cumpere o casă, iar veniturile astfel obținute urmau să fie împărțite în mod egal, jumătate-jumătate.
Bărbatul a fost de acord cu propunerea și astfel a fost dus în Frankfurt, unde a stat timp de 3 luni cerșind pe străzile orașului. Reușea să primească zilnic între 60-90 de euro, bani care erau luați rapid de Cherejan sau soția acestuia. Pe perioada cât au stat în orașul german au fost găzduiți de un bărbat de etnie rromă, contra sumei de 5 euro/zi.
Acesta a fost doar un episod, fiindcă E.E. a mers la cerșit, însoțit de cei doi soți, timp de 6 ani, până în 2011, de fiecare dată fiind fraierit de Cherejan. Prin 2008, acestuia din urmă i-a murit soția, și i-a spus lui E.E. că trebuie să meargă la cerșit întrucât a cheltuit toți banii cu înmormântarea femeii, iar după un an și jumătate de “activitate”, timp în care i-a luat până la ultimul bănuț, ia- spus că are nevoie de bani ca să cumpere marmură pentru mormânt. În decembrie 2011, văzând că nu se alege cu nimic din banii promiși, E.E. a reușit să fugă de sub tutela lui Cherejan și să se reîntoarcă în țară, plătind circa 50 de euro unui român care venea și el acasă. S-a reîntâlnit cu Cherejan în februarie 2012, când acesta i-a spus că trebuie să meargă din nou în Germania, dar fiindcă a refuzat a fost amenințat cu bătaia. De frică, E.E. a făcut plângere la poliție, însă în timpul judecății acesta și-a schimbat declarația cu privire la Cherejan.
“În perioada octombrie 2006-primăvara 2008 a fost în mai multe rânduri în Germania la cerșit, cu G. și soția sa, de fiecare dată fiindu-i luați toți banii.
În primăvara anului 2008 soția inculpatului a decedat, iar la 2 săptămâni i-a cerut din nou persoanei vătămate să plece la cerșit în Germania pentru a-și plăti datoriile, aceasta fiind de acord cu condiția să primească jumătate din bani. A cerșit în Germania aproximativ un an și jumătate, toți banii fiind luați de inculpat, cu pretextul că trebuie să cumpere marmură pentru mormântul soției.
În decembrie 2011 inculpații i-au propus din nou să plece în Germania la cerșit, cu promisiunea că de această dată chiar va primi jumătate din banii obținuți, astfel că a plecat în ianuarie 2012 împreună cu inculpata, cu un microbuz, în Germania. Aici a cerșit aproximativ 2 luni, toți banii fiind luați de inculpată, care a motivat că astfel nu vor fi găsiți de polițiști asupra sa, și îi va primi înapoi în țară. După ce și-a dat seama că nu va mai primi nici un ban de la inculpați, și-a păstrat 50 de euro obținuți din cerșit, pe care i-a dat apoi unui cetățean român care se întorcea în România, și care l-a transportat până la PTF Nădlac.
La 16.02.2012, la locuința sa a venit G., care i-a spus că trebuie să se pregătească să meargă din nou la cerșit în Germania pe data de 20.02.2012, însă persoana vătămată a refuzat, deoarece nu primise nici un ban de la inculpați. În acel moment a fost amenințat cu bătaia de G., care a spus că nu și-a recuperat cheltuielile de transport făcute cu persoana vătămată.
Persoana vătămată a mai arătat că inculpatul făcea insistențe asupra acesteia să iasă la cerșit chiar și atunci când persoana vătămată nu voia să iasă la cerșit, motivând că trebuie să-și recupereze banii cheltuiți cu aceasta, respectiv cheltuielile de transport.
În cursul judecății, persoana vătămată a declarat că nu recunoaște declarația dată în cursul urmăririi penale, și nici semnătura de pe aceasta, arătând că el nu știe nici să scrie nici să citească, și dorește să își retragă plângerea neavând vreo pretenție civilă față de inculpat.
În legătură cu acesta, a arătat că i-a fost dator cu suma de 200 de euro, și întrucât nu avea de unde să o restituie, a făcut plângere împotriva acestuia la poliție. Suma era luată împrumut de la Gusti pentru a pleca în Germania, la cerșit, de unul singur, iar banii au folosit la plata cheltuielilor de deplasare. Acolo a rămas aproximativ o lună de zile, însă urmarea faptului că nu a câștigat bani suficienți, a revenit în țară, iar ulterior nu a mai plecat în Germania. (…) Întrebat fiind despre ceea ce a declarat atunci când a făcut plângerea la poliție, a arătat că nu își aducea aminte, după care, la reaudierea în instanță, a arătat că a făcut denunțul de frică, deoarece nu putea restitui suma de 200 euro”, se arată în motivarea Tribunalului Bistrița-Năsăud.
Tratat rău, a fugit și s-a predat nemților
Un alt bistrițean, D.D., a fost racolat de Cherejan prin anul 2009, însă nu a “lucrat” pentru el decât vreo două luni, din cauza relelor tratamente la care era supus. Sătul, bărbatul s-a dus la Poliție și s-a predat autorităților germane, care l-au trimis acasă în România.
“În Frankfurt, inculpatul i-a spus ce are de făcut, și i-a cumpărat o cârjă, cu care a practicat cerșetoria până în apropierea sărbătorile de iarnă a anului 2009, perioadă în care a dormit într-un cort împreună cu o altă persoană care cerșea pentru inculpat, și care nu avea o mână, C.I.
În toată această perioadă inculpatul sau fiul acestuia ridicau de două ori pe zi banii obținuți din cerșetorie, fără a-i lăsa bani nici măcar pentru mâncare, pe care o primea numai seara, și consta în pâine și apă minerală, iar uneori inculpatul îi mai cumpăra câte o cafea sau un burger mic.
Inculpatul obișnuia să îl amenințe cu bătaia spunând că nu câștigă suficienți bani, însă nu l-a bătut niciodată, lucru pe care l-a făcut în schimb fiul acestuia, care l-a și scuipat, mai ales atunci când îl găsea dormind în stradă.
Nemaisuportând tratamentul, înainte de sărbătorile de iarnă a fugit și s-a prezentat la sediul poliției dintr-un orășel din apropiere, unde cu ajutorul unui translator a explicat situația, și a fost trimis în țară cu ajutorul Crucii Roșii.
A mai arătat că pentru inculpați au practicat cerșetoria mai multe persoane (…).
După revenirea în țară, în preajma Crăciunului, s-a întâlnit cu G., care l-a întrebat «… cum facem cu banii mei», dar i-a răspuns că obținuse din cerșit suficienți bani cât să acopere cheltuielile cu actele de stare civilă și transportul în Germania.
Reaudiat fiind în instanță, a mai arătat că inculpata l-a ajutat să obțină o carte provizorie de identitate, eliberată pe adresa din Bistrița, după care a plecat în Germania. Acolo, banii câștigați prin cerșit îi preda în fiecare zi inculpatului, care îl certa că face puțini bani, și a arătat că a primit rar mâncare de la inculpat. În fine, întrebat fiind despre sumele de bani astfel obținute, a arătat că unele bancnote aveau consemnate pe ele cifrele 2 și 0”, se mai arată în documentul instanței.
A crezut că merge la cules căpșuni
Printre victime s-a numărat și o femeie, căreia Cherejan și Puși i-au promis că o duc la cules de căpșuni în Germania, însă când a ajuns acolo a fost pusă să cerșească. Fiindcă le-a reproșat că au mințit-o, a fost pălmuită de Puși și trimisă la “muncă”. După circa două săptămâni, timp în care a câștigat din cerșit aproximativ 3.000 de euro, bani care i-au fost luați de Puși, a fost lăsată baltă brusc, astfel că a apelat la autoritățile germane care au trimis-o ulterior acasă. Cu toate acestea, după câteva luni a fost din nou convinsă să meargă înapoi în Germania la cerșit. Din cauza acestor “aventuri”, femeia și-a pierdut îndemnizația de handicap pe care o primise până la momentul plecării “la muncă” în Germania.
“Persoana vătămată C.C. a arătat, în cursul urmăririi penale, că în luna aprilie a anului 2012 s-a întâlnit cu inculpații, care i-au propus să vină cu ei în Germania la cules de căpșuni. Împreună cu inculpata a plecat în Frankfurt, cu un microbuz condus de un bărbat, iar odată ajunși a aflat de la S. că nu va lucra la cules de căpșuni așa cum îi promise, ci va cerși. În momentul în care a izbucnit în plâns, S. i-a dat două palme peste față și apoi un pahar, spunându-i că trebuie să meargă la cerșit.
Acest lucru s-a întâmplat chiar din aceeași zi, fiind trimisă la cerșit împreună cu E.E., fiind transportați, din cortul în care locuiau, în diferite locuri din oraș de către G., care a revenit și el în Germania. Toți banii erau ridicați de inculpați care veneau să-i verifice de mai multe ori pe zi, fiind zile în care câștiga și peste o sută de euro. Primeau puțină mâncare, iar seara mai primeau câte un corn.
După aproximativ două săptămâni, inculpații au revenit brusc în România, iar persoana vătămată a rămas singură în Germania, deoarece D.D. fugise de inculpați cu circa 4-5 zile înainte. S-a dus la poliție, unde a început să plângă, a relatat prin intermediul unui translator ce i s-a întâmplat și a fost trimisă apoi prin intermediul Crucii Roșii în România.
În toată această perioadă a predat inculpatei aproximativ 3000 de euro, nu a primit vreun ban de la aceasta, fiind în schimb bătută și amenințată de aceasta, inclusiv cu moartea, dacă o va reclama la poliție. În 03.05.2012 s-a întâlnit în Bistrița cu o rudă a inculpatei, (…) care a amenințat-o că îi va da foc la casă dacă va merge la poliție.
În 09.08.2012 inculpații i-au cerut să se întoarcă în Germania la cerșit, inculpata lovind-o cu palmele peste față, reproșându-i că G. a fost nevoit să își vândă mașina din cauza ei. Astfel, a fost trimisă înapoi în Germania cu un autovehicul condus de un bărbat din Bistrița, împreună cu inculpata și doi bărbați fără picioare. Ajunsă acolo, inculpata i-a dat o cârjă cerându-i să se prefacă că este șchioapă, iar în urma protestelor persoanei vătămate, a lovit-o cu cârja în cap. În această perioadă de circa o lună de zile a câștigat circa 1.000 de euro, fiind cazată într-un cort improvizat într-o parcare, până în ziua în care a fost ridicată, împreună cu Puși Steluța, de polițiști îmbrăcați în civil, și trimisă apoi în România. (…)
Cu o zi înainte de a da declarația din data de 01.10.2012, persoana vătămată a fost abordată de inculpați, iar inculpata a lovit-o din nou și a amenințat-o că dacă nu îi dă actele de identitate o bate în așa fel încât „nici cei de la Cluj nu o mai vindecă”. A reușit să fugă, iar apoi a constatat că lucrurile sale personale, pe care le ținea lângă calea ferată lângă o tufă, au fost arse.
Toți banii câștigați au fost luați de inculpată, dar și-a pierdut prin plecarea din țară și pensia de handicap de 600 de lei, ea suferind de handicap de gradul 2”, au mai scris judecătorii în motivare.
Atât în timpul urmăririi penale, cât și în timpul judecății, cei doi au încercat să-i convingă pe cei pe care i-au tratat ca pe niște sclavi, să-și retragă plângerile. Și cu amenințări, dar și încercând să-i mituiască cu bani. Și la fel au procedat cu martorii, unii nemairecunoscând ce au declarat în fața procurorilor, deși tot ce au spus atunci coincideau cu celelalte probe, astfel că respectivii martori s-au ales cu dosar penal pentru mărturie mincinoasă.
Pedepse pe vechiul Cod Penal
La final, Tribunalul Bistrița-Năsăud a ajuns la concluzia că cei doi au acționat cu intenție directă, prevăzând și urmărind lezarea integrității fizice și psihice a persoanelor vătămate. Pedepsele au fost aplicate însă pe Vechiul Cod Penal, în vigoare la data comiterii faptelor și evident a trimiterii lor în judecată, limitele fiind mult mai blânde, între 6 luni și 3 ani, în timp ce noul Cod prevede pedepse cuprinse între 3 și 10 ani de închisoare.
Astfel, Cherejan a fost condamnat de tribunalul Bistrița-Năsăud la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, pentru 4 fapte de trafic de persoane.
Puși a fost condamnată și ea la 3 ani de închisoare, însă cu suspendare, pentru comiterea a trei fapte de trafic de persoane.
Totodată în pronunțarea sentinței, instanța a reținut ca circumstanță atenuantă, faptul că ambii nu au mai comis infracțiuni pe teritoriul României.
Bineînțeles, cei doi inculpați, dar și procurorii DIICOT au atacat cu apel sentința de Bistrița. Procesul care s-a derulat la Curtea de Apel Cluj este pe ultimii metri, instanța anunțând că la începutul lunii septembrie va pronunța sentința definitivă.
