Dacă până acum a scos în evidență modul în care Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) l-a etichetat pe Alexandru Uiuiu, fostul director al Direcției Județene pentru Cultură Bistrița-Năsăud, drept colaborator al Securității, deși nu existau motive pertinente, de data aceasta vom face o comparație cu un alt caz, cel al profesorului universitar Andrei Marga, fost ministru al Educației, fost ministru de Externe, și fost rector al Universității Babeș-Bolyai Cluj. Întâmplător în situația dată, era lector la Facultatea de Filosofie, unde Alexandru Uiuiu era student în anii comunismului.
Nu vom reveni asupra notelor informative întocmite de ofițerul de securitate Liviu Mihai, care îl convoca la sediul Securității din Cluj pe Alexandru Uiuiu pentru a-l lua la întrebări. Reamintim doar că, deși și-a cerut dosarul de urmărit (fiindcă logic trebuie să existe așa ceva) de la CNSAS, Uiuiu nu a primit așa ceva.
Adevăr scos la iveală în 2012
În 2012, când Andrei Marga a fost propus pentru șefia Institutului Cultural Român (ICR), Adevărul scria despre acesta astfel: “Fostul ministru de Externe, propus preşedinte al Institutului Cultural Român, are dosar de informator la CNSAS. El a colaborat cu Securitatea începând din anii ’70, când era bursier în RFG.
Cu aproape patru luni în urmă (n. r. – luna mai 2012), fostul şi actualul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu lansa o ipoteză-bombă despre cel care avea să devină după numai câteva zile ministru de Externe în noul guvern USL. El lăsa să se înţeleagă că profesorul universitar Andrei Marga, nominalizat de PNL pentru această funcţie, ar fi colaborat cu Securitatea înainte de ’89.
Acuzaţia era formulată voalat de Lăzăroiu, într-o postare pe contul său de Facebook, din 2 mai 2012: «Am auzit că (Marga – n.r.) a avut un prieten imaginar în perioada comunistă, un alter ego, Andrei Mureşan»”.
Bineînțeles, la acea vreme, Andrei Marga a negat totul.
“Domnul Lăzăroiu fabulează, şi în acest caz este vorba de o fabulaţie. Se poate verifica dosarul meu, a fost verificat de «n» ori, nu vă ascund, se poate verifica încă o dată, nu am nicio teamă. Nu m-a chemat nimeni să cooperez cu Securitatea, nu am cooperat, nu am semnat nimic, am conştiinţa absolut curată”, a spus, la acea vreme, Andrei Marga într-o conferință de presă, potrivit Adevărul.
Surpriza a venit în luna noiembrie, când CNSAS a confirmat faptul că Andrei Marga fusese informator al Securității, dar, culmea, nu i-a atribuit și calitatea de colaborator al acestui aparat de represiune.
CNSAS dixit: Nu a fost colaborator
Anterior acestui document din 2012, au mai fost adoptate încă două decizii de Colegiul CNSAS, una în 2004, iar alta în 2007, conform cărora “ domnul Andrei Marga «nu a fost colaborator al Securității ca poliție politică», respectiv «nu a fost agent sau colaborator al poliției politice comuniste»”. Ulterior, conform CNSAS, au fost identificate documente noi și neprocesate privind relația lui Andrei Marga cu Securitatea.
“În baza Notei de Constatare nr. S/DI/I?1931 din data de 16.08.2012, întocmită de către Direcția de Specialitate din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în care se regăsesc următoarele elemente: În urma verificărilor efectuate în fondul arhivistic deținut de CNSAS, a fost identificat și studiat dosarul de fond informativ nr. I 264537 (cotă CNSAS) – titular V.M., dosar în care se regăsește un document fără titlu (cu conținut de plan de măsuri), datat 09.03.1977, redactat de un oșițer din cadrul Inspectoratului Județean Cluj, Serviciul III, care menționează: « În luna august a.c., a fost recrutat ca informator legătura lui <WERNER>, Marga Andrei, fost bursier Humboldt, care urmează sarcini concrete pe lângă obiectiv». Coroborând informațiile și comparând documentele din dosarul I 264537 (cotă CNSAS) cu cele cuprinse în dosarele al căror titular este MARGA Andrei, nr. I 245 (Cotă CNSAS) și A 113156 (Dosar Pașapoarte), rezultă faptul că în perioada 1977 – 1978 domnia sa a redactat olograf note informative pe care le-a semnat cu numele conspirativ «HORIA»; în dosarele citate mai sus, nu există un Angajament semnat de către titular. Identificarea sursei «HORIA» în persoana domnului MARGA Andrei, fost bursier în RFG, redactor șef al publicației Napoca Universitară (…) rezultă din coroborarea următoarelor documente:
I.Notă (titlu adăugat de către ofițer), redactată olograf și semnată de autor cu numele conspirativ «HORIA», notă ănregistrată la 10.04.1978 cu Nr. 0023 pe numele «HOREA» de către lt. Col. Banciu Constantin, Sericiul II, I.H. Cluj: «Sursa informează: în noaptea zile de 6 spre 7 aprilie, la tipografia de pe B-dul Lenin a sosit un grup de persoane de la televiciunea ZDF din MAINZ (RFG) și de la televiziunea din Viena, care din relatările tipografilor urmau să realizeze cadre privind editarea cotidianului de limbă maghiară din oraș.(…)
II.Notă cuprinzând datele rezultate din dosarul aparținând cadrului universitar MARGA Andrei, din 20.03.1979, semnată de mr. ERMALAI Averian, I.J.Cluj: «A desfășurat o susținută activitate politico-obștească (….)». (…)
În dosarul informativ nr I 274537 (Cotă CNSAS) au fost identificate următoarele documente redactate olograf și semnate de autor cu numele conspirativ «HORIA»: «Sursa informează: în legătură cu MV, lector din RFG, la universitate, sursa îl cunoaște de la venirea lui în România, la Cluj-Napoca. Cu câteva zile în urmă a fost întâlnit de sursă la cofetăria <Tineretului>, aflat în compania unui tânăr, brunet, de statură mijlocie, îmbrăcat (cu) blue-jeans. În luna iunie a sosit pentru o scurtă vizită un profesor de filosofie de la Mainz (RFG) care a dorit să se întâlnească cu lectorul D. la Cluj-Napoca. (…) Sursa se va ocupa în continuare de M.V.»”, se arată în documentul CNSAS.
Andrei Marga, conform sursei citate, a dat informări și despre un doctorand străin de la Catedra de Filosofie care făcea cercetări la Liceul Bălcescu din Cluj-Napoca, și care era divorțat.
“Sursa informează: «doctorandul M. de la Catedra de Filosofie continuă să cerceteze la liceul Bălcescu din municipiu și la inspectoratul școlar problema șaselor sociale la elevii din clasele VIII și XII. Se declară jenat de încetineala cu care a obținut accesul la situația matricolă a elevilor. (…) Mi-a spus că pe lângă o doctorandă americană, care studiază probleme culturale în satul … (text indescifrabil, nota Direcției de Specialitate) din Oaș, a sosit încă o doctorandă care va studia probleme în aceeași zonă. Mi-a mai spus că este despărți de soția sa și că urmează să-și aducă spre finalul stagiului în România încă o dată copilul, în vârstă de 7-8 ani. Înainte de a primi bursa de studiu în România a lucrat ca redactor la o revistă de anunțuri și consilii pentru uzul vieții cotidiene, pe care a scris-o aproape singur. Era nemulțumit că-i parvin cu întârziere numerele revistei <Time>, pe care o citește de obicei, socotind-o cea mai bună revistă pe probleme politice și culturale”, se arată în documentul CNSAS.
În alt dosar informativ cu nr. I 264938 (cotă CNSAS) a fost identificat un alt document informativ semnat cu numele de cod “HORIA”, în vizor fiind un student german.
“ Sursa informează: studentul H.B. de la secția germană a facultății de filologie este redactor la revista <Echinox>. (…) Cam boem ca stil de viață. La <Echinox> are sarcina de a realiza pagina în limba germană cu literatură germană autohtonă, scrisă de studenți și de oameni din afara universității. Pagina o realizează împreună cu A.S: sub îndrumarea momentană a lui P.M. (…) Referitor la plecarea prin expatriere a colegei sale E.C. a remarcat faptul că în publicistica sus-numitei se promova o poziție <aproape prolecultistă> și că cererea ei de expatriere e sub acest aspect cam stranie”, se arată în documentul CNSAS.
În vizorul Securității, în baza notelor informative date de Marga, niște studenți iordanieini, dar și o cercetătoare americană, K.V – profesor de antropologoe la Universitatea John Hopkins din SUA -., pe care lectorul universitar de atunci, a invitat-o la el acasă, în iunie 1987, dar a relatat și despre o vizită pe care aceasta i-a făcut-o unui academician, D.P.
Despre aceeași cercetătoare americană, Andrei Marga dă informări la Securitate și o lună mai târziu, de data aceasta sub numele de cod “MUREȘAN”.
„În ziua de 24 iulie a.c., sursa a luat prânzul la restaurantul Casei Universitarilor cu cercetătoarea americană V.K., prezentă fiind și soția sursei. Discuțiile au avut ca temă principală filosofii români pe care îi citește în prezent V. L-a parcurs pe Blaga (în anumite privințe) și în prezent se ocupă de Rădulescu-Motru. (…) în niște discuții anterioare, K.V. s-a interesat de personalitatea filosofului Constantin Noica și cum ar putea să-l cunoască. Sursa i-a spus că Noica este o personalitate interesantă în filosofia și cultura românească, că-l cunoaște personal și dacă ea vrea să-l cunoască, n-are decât să-i scrie la Păltiniș, Sibiu, unde acesta locuiește de obicei”, stă notat în documentul CNSAS.
Informațiile date despre cercetătoarea americană și persoanele cu care ea s-a întâlnit în următoarea perioadă sunt relatate mult mai pe larg în documentul CNSAS.
Cu toate acestea, CNSAS a decis că lui Andrei Marga “nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității”. Deci măsuri duble!
