În această perioadă, va fi comunicată decizia luată de Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) în procesul din statul român și compania Gabriel Resources legat de exploatarea de aur de la Roșia Montană. Însă, până acum minele de aur au fost exploatate ilegal de o grupare care a fost trimisă în judecată.
Pe rolul instanțelor din Alba Iulia se află un dosar în care mai multe persoane sunt acuzate că au exploatat ilegal aurul din minele de la Roșia Montană.
Ancheta datează din 2015, când au avut loc 64 de percheziţii în judeţele Alba (59), Mureş (3), Cluj (1) şi Bihor (1). Printre cei trimiși în judecată este și bulibașa romilor din comună precum și un nepot al primarului din Roșia Montană. Dosarul a fost înregistrat în 19 decembrie 2022 la Tribunalul Alba.Cele 15 persoane sunt acuzate că, începând din anul 2013, în mod repetat, au pătruns în special pe timpul nopții și au sustras din galeriile miniere din Roșia Montană zăcământ cu conținut aurifer, pe care l-au prelucrat și au valorificat aurul rezultat.
Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, 14 dintre persoanele trimise în judecată „au achiziționat cantități de aur rezultat din însușiri ilegale și prelucrare de la diverse persoane care au sustras zăcământ aurifer din minele de la Roșia Montană sau din perimetrul industrial al filialei Roșia Min Roșia Montană, aur pe care l-au folosit în scopul obținerea de foloase bănești, rezultate din revânzarea în profit”.
„Din cercetări a reieşit că, în perioada 2013-2015, persoanele ar fi exploatat, fără autorizaţie, zăcământ aurifer din galeriile miniere sau halde aflate în zona Roşia Montană. Aceştia ar fi sustras şi comercializat produse aurifere, introducându-le fără forme legale în circuitul economic sau plasându-le la casele de amanet sub forma unor garanţii fără returnarea sumelor de bani împrumutate”, au transmis reprezentanți ai IPJ Alba.
În cursul percheziţiilor la persoane din zona Roşia Montană şi Abrud, în majoritate romi, au fost găsite şi indisponibilizate mai multe dispozitive artizanale de căutare a aurului, saci cu steril pregătit pentru prelucrare şi aproximativ un kilogram de aur. Poliţiştii au confiscat la percheziţii instrumente utilizate la extracţia aurului, printre care şi un şaitroc, dar şi recipiente cu nămol pregătit pentru a fi prelucrat.
Un alt inculpat a fost trimis în judecată pentru nerespectarea regimului materiilor explozive, după ce la domiciliul său au fost găsite 50 de calupuri de pasta explozivă (dinamită), precum și două capse de inițiere.
Însă, având în vedere că faptele datează de cel puțin opt ani, până la judecata efectivă este posibil ca acuzațiile din dosar să se prescrie.
De altfel, inițial, Tribunalul Alba a respins rechizitoriul realizat de procurori în dosarul braconierilor aurului de la Roșia Montană. Magistratul a considerat că procurorul a descris insuficient infracțiunea de spălare a banilor.
Politicienii au făcut gargară cu cianură
Revenind la procesul de arbitraj despre care mai multe informații arătau că România l-ar fi pierdut, compania canadiană Gabriel Resources a susținut, în cadrul procesului, că i-a fost expropriată investiția din România prin mai multe acte ale autorităților statului, inclusiv prin politizarea procedurii de autorizare a proiectului minier Roșia Montană.
Compania Gabriel Resources identifică primul act de expropriere în august 2011. La acea dată, procedura de emitere a acordului sau autorizației de mediu pentru proiect era în desfășurare la Ministerul Mediului. Evaluarea proiectului a fost făcută de către o Comisie de Analiză Tehnică (CAT) din care făceau parte reprezentanți ai mai multor ministere și autorități.
Procedura începuse în 2005, odată cu depunerea de către Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM), dar fusese suspendată în 2007 de Ministrul Mediului de la acea vreme, Attila Korodi, pentru motive pe care compania le-a reclamat ca fiind ilegale.
În orice caz, procedura a fost reluată în 2010, iar în toamna 2011 era în stadiu final, CAT mai având de analizat două capitole minore ale Studiului EIM.
În 2011 , mai mulți politicieni au declarat public că beneficiile statului din proiectul minier nu sunt suficient de mari și că este necesară o renegociere a acestor beneficii cu Gabriel Resources, acționarul majoritar de la RMGC.
În august 2011, premierul Emil Boc, după ce a precizat că „nu este un fan al acestui proiect”, a afirmat public în repetate rânduri că trebuie revizuite condițiile economice ale contractului cu Gabriel și că disponibilitatea sa de a sprijini autorizarea Proiectului depindea de oferirea de către Gabriel și RMGC a unor avantaje economice superioare celor convenite anterior cu statul.
Boc, la fel ca și ceilalți politicieni care s-au implicat în acest proiect, au susținut mai multe poziții contradictorii în legătură cu acest proiect.
Lui Boc i s-a alăturat fostul președinte Traian Băsescu. El a îndemnat public ca „Roșia Montană … să se facă”, dar numai cu condiția ca modul de împărțire a beneficiilor exploatării să fie renegociat.
Ministrul Mediului, László Borbély, în a cărui ogradă se desfășura procedura de emitere a Acordului de Mediu pentru proiect, a precizat, de asemenea în august 2011, că termenii negociați de stat nu sunt suficient de avantajoși.
La rândul său, ministrul Culturii de la acea vreme, Kelemen Hunor, a anunțat că el și ministrul Mediului, Borbély, nu vor continua să autorizeze proiectul până când nu va fi „clarificat” nivelul de participare a statului în RMGC.
Cine sunt acționarii Roșia Montană Gold Corporation
Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roşia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană. Compania canadiană acuză încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie.
Cine exploatează aur în România
În România există șase societăţi comerciale care sunt interesate de exploatarea aurului, iar toate firmele sunt controlate de societăţi sau off-shore-uri străine. Majoritatea firmelor româneşti care au cerut licenţe de exploatare/explorare Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) au aplicat pentru exploatări de nisip şi pietriş. Revenind la exploatările auro-argentifere, societăţile care deţin dreptul de a căuta metale preţioase nu au raportat niciun gram de aur pentru anul trecut, însă conform purtătorului de cuvânt al Agenţiei cei care deţin licenţe de exploatare pentru zăcăminte aurifere plătesc redevenţa indiferent dacă scot sau nu aur.
Printre principalii beneficiari a zăcămintelor auro-argentifere se numără Gold Corporation, consorţiu care a obţinut licenţe de explorare prin Rom Aur (la Băişoara) şi de exploatare prin Rosia Montana Gold Corporation (la Rosia Montană).
SC Samax România a obţinut o licenţă de explorare pentru un zăcământ la Rovina (Jud Hunedoara), SC Romaltyn Exploration a obţinut trei licenţe de explorare în judeţele Maramureş şi Satu Mare, SC Deva Gold Certeju de Sus o licenţă de exploatare pentru judeţul Hunedoara, iar SC Mineral Mining o licenţă de exploatare pentru judeţul Bihor.
