Gazeta de Cluj continuă, şi în această săptămână, campania de sensibilizare a opiniei publice cu privire la simbolurile Clujului pe care autorităţile locale le-au lăsat în paragină şi nu le acordă, nici în prezent, suficientă atenţie. Un număr mare de clădiri-monument, cu o puternică însemnătate istorică, o serie de locaţii, a căror exploatare turistică ar putea influenţa aportul de vizitatori în zonă, nu sunt printre priorităţile autorităţilor locale. Aleşii locali nu neagă că vor reface şi aceste monumente, respectiv zone, însă spun că se vor implica, dacă vor găsi suficiente fonduri. În această săptămână propunem, în continuare, să vă alăturaţi demersurilor Gazetei şi să atragem, mai mult decât până în prezent, atenţia autorităţilor locale în legătură cu Palatul Banffy din Bonţida. Deşi palatul este cunoscut drept “Versailles-ul Transilvaniei”, acesta se află, în momentul de faţă, într-o stare avansată de degradare. Castelul Banffy este unul dintre locurile preferate ale prinţului Charles, acesta făcând vizite regulate la castelul din Bonţida. Palatul din comuna clujeană este cunoscut şi vizitat de turişti din toate colţurile mapamodului, însă restaurarea lui a rămas un “vis” care, de zece ani, nu s-a concretizat. Suntem curioşi câţi hectolitri de ceai va mai trebui să “savureze” prinţul Charles până când autorităţile locale şi naţionale vor considera oportun să investească într-unul dintre cele mai frumoase construcţii medievale din Transilvania, o locaţie cu un potenţial turistic fantastic, atât pentru Transilvania, cât şi pentru România.
La nici 30 de kilometri de Cluj-Napoca, în comuna Bonţida, putem descoperi un castel a cărui frumuseţe aminteşte de palatele din sudul Franţei, drept pentru care este cunoscut şi sub denumirea de “Versailles-ul Transilvaniei”. Construcţia a fost ridicată în stil baroc, ridicarea castelului a durat mai bine de 100 de ani, între 1437 şi 1543. Palatul a fost construit de cea mai mare familie de aristocraţi din Ardeal, familia Banffy. În cadrul ansamblului îşi găseau locul şi câteva statuete ale unor zeităţi antice, precum Chronos, Hercules sau Ceres. Ele se află acum la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, iar când renovarea va fi finalizată, vor fi puse la dispoziţia restauratorilor. “În Lapidarul medieval al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei se păstrează sculpturile originale care împodobeau aticul ce încorona grajdul şi manejul castelului. Realizate de Johann Nachtigall, în perioada 1751-1753, aceste sculpturi în calcar, cu dimensiuni de circa 1,30 m, reprezintă zeităţi antice, printre care se numără Chronos, Hercule sau Ceres”, a declarat istoricul Tudor Sălăgean, din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei.
Prinţul Charles, rudă cu Banffy
Restaurarea palatului a început, însă sprijinul din partea autorităţilor este nesemnificativ. Administratorul castelului, Consiliul Judeţean Cluj, este interesat în primă fază să strângă zece milioane de euro pentru refacerea castelului familiei Banffy din Cluj-Napoca. Un sprijin considerabil pentru restaurarea palatului este acordat de principele Charles al Marii Britanii. Principele este rudă îndepărtată cu membrii familiei Banffy, iar el este singurul care ţine în spate restaurarea. Charles este cunoscut pentru vizitele pe care le face în Transilvania la castelul din Bonţida, acesta fiind fascinat de frumuseţea zonei. La fiecare vizită în România, principele vine să viziteze castelul rudelor şi să bea un ceai. “Deşi restaurarea castelului Bánffy este încă departe de a fi completă, progresele care s-au făcut aici sunt remarcabile, Bonţida fiind, la ora actuală, un adevărat centru de excelenţă în domeniul restaurării monumentelor din România. Toate aceste lucruri nu s-ar fi realizat niciodată fără implicarea directă a principelui Charles. Printre strămoşii principleui se numără, de altfel, şi Terezia Bánffy, a cărei familie stăpânea Bonţida, şi care a fost stră-stră-stră-stră-străbunica prinţului Charles”, a susţinut Sălăgean. Istoricul a explicat că mama principelui Charles, regina Elisabeta a II-a, este rudă cu familia Banffy. “ Terezia Bánffy (n. 1765 – m. 11 martie 1807), soţia contelui Mihail Rhedey de Kis-Rhede, a fost mama contelui Ladislau Rhedey de Kis-Rhede (1773-1835), a cărui fiică, Claudine Rhedey (1812-1841), s-a căsătorit la 2 mai 1835 cu ducele Alexandru de Würtemberg (1804-1885). Fiul acestora, Francisc de Teck (1837-1900), căsătorit în 1866 cu Mary Adelaide de Cambridge, principesă a Marii Britanii şi Irlandei de Nord, a fost tatăl prinţesei Mary de Teck (1867-1953), cea care a devenit, la 6 iulie 1893, soţia lui George al V-lea, rege al Marii Britanii şi Irlandei între 1910 şi 1936. Fiul acestora, George al VI-lea, rege al Marii Britanii şi Irlandei între 1936 şi 1952, este tatăl reginei Elisabeta a II-a”, a explicat Tudor Sălăgean.
Castelul Banffy, distrus de Liviu Ciulei
Starea de degradare a amplasamentelor care fac parte din ansamblul Banffy a fost cauzată de unul din incendiile provocate în timpul filmării peliculei “Pădurea spânzuraţilor”, regizat de Liviu Ciulei. Regizorul a fost marcat de frumuseţea zonei, dorind numaidecât să filmeze la Bonţida. Realizatorii filmul aveau nevoie de o clădire care să ardă, dar distrugerile au atins proporţii mai mari decât cele estimate. Astfel, una dintre clădirile din aproprierea Castelului a ars mai mult decât ar fi trebuit. Palatul Banffy a fost declarat monument istoric în 1990, iar în 1999 a început reabilitarea sa. Deşi de zece ani se lucrează la reabilitarea castelului, această încă nu s-a finalizat din cauza fondurilor insuficiente. Mai multe companii neguvernamentale din România şi din Anglia, care au înţeles potenţialul turistic al zonei, s-au implicat în procedura de reabilitare.
Consiliul Judeţean, nehotărât în privinţa restaurării
Oficialii Consiliului Judeţean Cluj, care administrează în acest moment Palatul Banffy, sunt nehotărâţi în ceea ce priveşte restaurarea obiectivului turistic. Astfel, dacă până în prezent doreau să strângă fonduri pentru ca restaurarea să fie administrată de reprezentanţii CJ, în momentul de faţă doresc să predea proiectul unor fundaţii. Conform preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, în momentul de faţă mai multe organizaţii sunt interesate să preia sub “umbrela ” lor restaurarea celebrului castel. Astfel, oficialii Consiliului Judeţean s-au hotărât să acceseze fonduri europene pentru a restaura obiectivul cu un mare potenţial turistic, însă procedura va fi gestionată de către una dintre firmele interesate să se implice în acest proiect. Deşi au luat deja decizia să redacteze proiecte cu finanţare europeană pentru acest obiectiv, nu s-a luat încă nicio hotărâre în această direcţie. “Luăm în discuţie mai multe variante pentru reabilitarea Palatului Banffy. Vrem să facem un proiect pentru a accesa fonduri europene. Sunt mai multe firme interesate să ajute la restaurarea Palatului Banffy. Încă nu am început să lucrăm la proiectul pentru atragerea fondurilor europene pentru reabilitarea Palatului Banffy, dar vă asigur că nu va mai dura mult până la demararea acestuia ”, a declarat Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj. Castelul Banffy este unul dintre cele mai impresionante castele din Transilvania şi, cu siguranţă, unul dintre cele mai mari palate din Transilvania. Oamenii care vin în vizită se pot implica şi ei în restaurarea muzeului. Renumele castelului a trecut de mult graniţele României, acesta fiind unul dintre monumentele cunoscute la nivel internaţional. Familia Banffy a mai construit castele în Borşa, Răscruci, dar şi în centrul Clujului, actuala locaţie a Muzeului de Artă.
Tiberiu Hrihorciuc
