Orasul frate L’Aquilla, zguduit de cutremur

Regiunea Abruzzo din Italia a fost lovită de un cutremur de pământ devastator, care a produs sute de victime. L’Aquilla, capitala regiunii Abruzzo, dar şi a provinciei L’Aquilla din centrul Italiei, aşezat în valea întinsă a râului Aterno, în munţii Abruzzi, este înfrăţit cu Bistriţa.

Primele relaţii de prietenie şi colaborare dintre L’Aquilla şi Bistriţa, dintre cetăţenii şi reprezentanţii autorităţilor din cele două oraşe, datează din 2001. Carta de înfrăţire dintre cele două oraşe a fost semnată la 15 iulie 2006.

Printre primii care au transmis mesaje în urma devastatorului incendiu din 11 iunie 2008, care a afectat Biserica Evanghelică din Bistriţa, au fost cei din L’Aquilla. Ei au fost alături de bistriţeni, oferindu-şi în acelaşi timp sprijinul în vederea refacerii monumentului devastat de incendiu.
Devastatorul cutremur care i-a lovit pe cei din L’Aquilla nu i-a lăsat indiferenţi pe bistriţeni. Autorităţile locale au hotărât trimiterea unei echipe de muncitori care să ajute la înlăturarea efectelor seismului şi a refacerii infrastructurii distruse.

Capitala regiunii

L’Aquilla este capitala regiunii Abruzzo şi a provinciei L’Aquilla aşezată în centrul Italiei, în valea largă al râului Aterno, în munţii Abruzzi. Provincia este cea mai mare din Abruzzo şi este situată în partea de vest a acesteia, fiind singura din Italia care nu are acces la mare. Aici întâlnim cel mai mare vârf din lanţul Apennini, Gran Sasso, dar şi numeroase cursuri de apă, Aterno, Saito, lacuri natural precum Scanno şi Barrea, dar şi un mare lac artificial, Campotosto. Pe Gran Sasso se află cel mai sudic gheţar din Europa, Calderone, care din cauza încălzirii globale se reduce puţin câte puţin în fiecare an.

A venit noaptea, ca un fur

Cutremurul s-a produs în data de 6 aprilie, 2009, la ora 01.32 a.m, şi a avut o magnitudine de 6,3 pe scara Richter. Epicentrul seismului a fost situat în apropierea oraşului L’Aquilla, la o adâncime de 5 kilometri. Producerea acestuia în timpul nopţii a fost una din cauzele care a determinat numărul crescut de victime, morţi şi răniţi. Oraşul a devenit o ruină, majoritatea clădirilor medievale, de o inestimabilă valoare istorică, s-au prăbuşit sau sunt în ruine. Clopotniţa Bisericii San Bernardino şi domul bisericii Anime Sante din Piazza Duomo s-au prăbuşit, dar catedrala din centrul oraşului printr-o minune dumnezeiască a rămas în picioare, intactă.

Au existat avertismente

În cel mai pur stil latin, în Peninsulă au izbucnit deja polemici extrem de aprinse făcându-se referire la avertismentele lansate cu câteva zile înainte de producerea dezastrului de către un reputat, dar în acelaşi timp controversat cercetător, Giampaolo Giuliani, de la Laboratorul de Seismologie, situat chiar pe vârful Gran Sasso din munţii Abruzzo. Avertismentul a fost extrem de exact, cercetătorul precizând atât magnitudinea cutremurului, dar şi data aproximativă a producerii acestuia, precum şi locaţia epicentrului. Recent, acesta a declarat presei că efectele dezastruoase ale cutremurului ar fi putut fi preîntâmpinate dacă atenţionările sale legate de iminenţa producerii unui cutremur puternic ar fi fost luate în seamă. Giampaolo Giuliani a mai declarat că şeful Protecţiei Civile italiene, Guido Bertoloso, precum şi Enzo Boschi, directorul Institutului Naţional de Geofizică şi Vulcanologie din Italia, care nu au ţinut cont de avertizările lui, ar trebui să ceară scuze, public, familiilor victimelor.

Bilanţ devastator

Pierderile umane anunţate de autorităţi sunt mari şi cresc de la o oră la alta. La închiderea ediţiei, numărul morţilor se ridica la peste 250, erau aprximativ 15.000 de răniţi şi peste 50.000 de oameni rămaşi fără nici un adăpost, sub cerul liber. Din primele clipe, echipele de salvare şi-au concentrat atenţia asupra clădirii unei universităţii locale, un cămin prăbuşit parţial, în care au fost prinşi sub dărâmături un mare număr de studenţi. Agostino Miozzo, şeful Protecţiei Civile din provincia L’Aquilla, arăta că este cel mai mare dezastru care a lovit Italia în ultimii 10 ani şi că s-au prăbuşit multe clădiri şi un număr mare de oamenii au fost prinşi sub dărâmături. Liniile telefonice nu mai funcţionează, alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă, iar unele poduri şi drumuri au fost închise ca măsură de precauţie în urma unor alunecări masive de teren, produse datorită cutremurului.
Cutremurul a lovit şi a avut acelaşi efect devastator şi localităţile învecinate, L’Aquillei – Castelnuovo, Fossa, Villa Sant-Angelo.

Şeful Protecţiei Civile, Guido Bertoloso, a afirmat că este cea mare tragedie din acest mileniu. Reacţia autorităţilor a fost promptă. Luni dimineaţa, premierul Silvio Berlusconi a semnat decretul de instituire a situaţiei de urgenţă şi l-a desemnat pe şeful Protecţiei Civile, Guido Bertoloso, drept coordonator al operaţiunilor de salvare. Mai mult, Berlusconi şi-a amânat vizita oficială care trebuia să înceapă în Rusia, la invitaţia preşedintelui Dimitri Medvedev, în fruntea unei mici "armate", circa o mie de persoane, oameni de afaceri şi bancheri. Alături de preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano, premierul Silvio Berlusconi s-a deplasat la L’Aquilla.

Au plătit cu viaţa şi români

Ca şi în alte tragedii petrecute în ţări unde există români, şi aici în L’Aquilla, românii şi-au adus jertfa de sânge. Din cei peste 300 de români stabiliţi în oraş şi în localităţile învecinate, cifre neoficiale arată că cinci conaţionali şi-au pierdut viaţa în urma cutremurului. Românii stabiliţi în regiune lucrează majoritatea în agricultură, la fermele din zonă, şi în construcţii, iar femeile ca menajere în casele celor avuţi.

Bistriţa, alături cu sufletul de L’Aquilla

Vestea seismului care a lovit atât de crunt L’Aquilla, în noaptea de sâmbătă spre duminică (5-6 aprilie), a ajuns cu repeziciune la Bistriţa. Alături de celelalte oraşe cu care este înfrăţit L’Aqulila – Baalbek din Liban, Cuenco – Spania, Hobart – Australia, Rotweil – Germania, York – Canada şi Zielona Gora – Polonia, Bistriţa şi-a manifestat solidaritatea şi sprijinul pentru cei atât de crunt loviţi de soartă.

Primarul municipiului, Ovidiu Creţu, într-o declaraţie dată presei, a arătat că bistriţenii sunt alături de cei din L’Aquilla, în primul rând sufleteşte şi s-a gândit că o echipă de muncitori, care să fie trimisă la faţa locului, atât timp cât va fi nevoie, este tot ceea ce ar putea să ofere Bistriţa la acest moment. Sigur, a mai adăugat edilul Bistriţei, oraşul înfrăţit cu L’Aquilla, aşteaptă şi un răspuns din partea autorităţilor italiene, funcţie de care se vor luate alte decizii.

Zaharia Cotoc