Reabilitarea Drumului Naţional 17, ruta Bistriţa-Dej, dă mari bătăi de cap proprietarilor de case de pe această rută. Firma care execută lucrările, S.C Geiger Boegl SRL nu face decât să respecte proiectul realizat de firma de consultanţă spaniolă, Inocsa Ingenieria S.L.
La ora actuală lucrările de pe Drumul Naţional 17 sunt sistate ( în ceea ce priveşte turnarea asfaltului), datorită lipsei de fonduri. Podeţele construite pe raza localităţii Viile Cristur din comuna Şieu Odorhei, odată cu reabilitarea Drumului Naţional 17, au devenit subiect de scandal pentru unii localnici. O parte dintre oameni au câte două-trei podeţe, iar alţii niciunul, fiindu-le imposibil să intre în curţi şi pe terenurile agricole.

Beneficiarul lucrărilor de reabilitare a Drumului Naţional 17 este Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România care lucrează în parteneriat cu S.C Geiger Boegl SRL – pentru executarea lucrărilor – şi cu Inocsa Ingenieria S.L – pentru proiectarea lucrărilor.
În 2007, firma spaniolă de consultanţă Inocsa Ingenieria S.L nu a depus la timp documentaţiile cadastrale de expropriere pentru care aceasta a fost plătită. Directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Mihai Grecu spunea atunci că va rezilia toate contractele cu firmele de proiectanţi, consultanţi şi constructori care nu şi-au achitat obligaţiile contractuale. Potrivit lui Grecu, rezilierea contractelor este destul de dificilă, având în vedere că aceste firme şi-au angajat avocaţi puternici.
În 2008, Inocsa gafează pe Valea Bârgăului unde au fost inundate peste o sută de gospodării datorită lipsei trotuarelor şi rigolelelor, iar acum în 2009, o nouă gafă se lasă cu construirea de podeţe, aşa mai după ureche: la unii mai multe, iar la alţii deloc, lăsând case fără trecere în gospodării. Oamenii în cauză au depus cereri la Direcţia Regională a Drumurilor Naţionale – secţia Bistriţa, au fost în audienţă la Prefectură, însă fără nicio rezolvare până în prezent.

“Noi vrem podeţ!”

Lipsa podeţelor din beton i-a scos din sărite pe unii proprietari de terenuri din satul Viile Cristur, comuna Şieu Odorhei. Aici există parcele pe care nu sunt construite locuinţe, dar care totuşi au puse astfel de podeţe. Unele case au câte două poduri, ceea ce îi nemulţumeşte pe oamenii care nu au niciunul. Localnicii revoltaţi susţin că amplasarea terenurilor s-a făcut pe nedrept.

Ei se plâng de faptul că, datorită lipsei podeţelor din dreptul terenurilor, nu pot intra să-şi transporte produsele, iar vecinii nu le dau voie să treacă pe proprietăţile lor. Marius Funariu este unul dintre oamenii nedreptăţiţi care nu înţelege de ce nu i s-au amplasat şi lui podeţe, din moment ce are toate actele în regulă. „Am extras de carte funciară. Lângă mine sunt doi vecini care au drumuri comunale lângă casă, la fel ca şi mine, dar cărora li s-au pus podeţe. Aşa cum ei beneficiază de aceste poduri, am şi eu acelaşi drept pentru că deţin trei proprietăţi moştenite, şi nu cumpărate de ieri. Eu locuiesc la nr. 158, iar lui Cornel Funar care locuieşte la nr. 159 din Viile Cristur i s-au pus două poduri, presupun că în baza unei legi speciale. Eu am casă şi teren întabulat, dar nu am niciun pod. Toate podeţele s-au făcut pe bază de titlu de proprietate. În aceeaşi situaţie suntem cam 10 familii”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Marius Funariu, locanic din Viile Cristur.
O altă persoană revoltată este şi Iulius Beudean. „Am proprietate la Viile Cristurului. Nu mi s-a pus podeţ, pe motiv că li s-au terminat tuburile, ciudat aş spune, de vreme ce în partea de jos şi de sus de noi s-au făcut poduri. Am rămas câteva familii pe care, probabil, ne consideră mai fraiere. Avem cartofi, fânaţe, vie, fân şi nu avem cum să le trecem. Trebuie să traversăm pe vreo şapte proprietăţi …Cine te lasă în ziua de azi să-i treci proprietatea?”, s-a arătat indignat Iulius Beudean.
Tot la Viile Cristur, la nr. 161 A, locuieşte Ana Roşu, aflată în aceeaşi situaţie. „ În anul 2000 m-am mutat de la Bistriţa la Viile Cristurului, având acolo proprietate şi mi-am făcut o casă. Deci sunt de multă vreme acolo şi nici mie nu mi s-a pus pod. Pe lângă aceasta, am acceptat ca cei de la firma Geiger să pună molozul de pe marginea drumului pe grădina mea, de circa 200 de metri, care e paralelă cu Drumul Naţional 17. Şi acum nu am nici pod. Mi s-a promis că o să mi se facă dar până acum… nimic. În plus, şanţul l-au făcut la un metru de drum, dincolo de stâlpii de înaltă tensiune. Acum au rămas stâlpii la mine pe grădină şi şanţul acela chiar la capătul casei se înfundă, iar toată apa care vine de pe drum merge în curte la mine”, ne-a mărturisit Ana Roşu, localnică din Viile Cristur, comuna Şieu Odorhei.
Un alt caz este şi cel al lui Viorel Feldrihan. „Noi am cerut acces la Drumul Naţional 17. S-a făcut şanţul, s-a betonat, dar noi nu mai putem să intrăm pe proprietăţile noastre pentru că nu avem acces. E logic ca dacă ai proprietate trebuie să ai şi trecere la ea. Unde stau eu este o suprafaţă de teren cu şase proprietăţi, şi nici una nu are acces la DN 17”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Viorel Fedrihan, proprietar din Viile Cristur, comuna Şieu Odorhei.

„De la Ana la Caiafa!”

Mai mulţi cetăţeni care se consideră nedreptăţiţi pentru că au rămas fără acces la Drumul Naţional 17, prin intermediul unui pod de beton ce trebuia amplasat, au depus cereri unde au crezut ei că se poate rezolva situaţia, respectiv la firma care execută lucrările, S.C Geiger – Boegl SRL. După 30 de zile trecute, oamenii nu au primit niciun răspuns aşa că luni, 29 iunie, la primele ore ale dimineţii, patru dintre proprietari s-au prezentat la Drumuri Naţionale – secţia Bistriţa pentru a primi o lămurire. În aceeaşi clădire a Drumurilor Naţionale, are sediul la Bistriţa şi firma de consultanţă Inocsa Ingenieria S.L. care „ a aruncat pisica” în altă curte şi i-a trimis pe oameni la Alexandru Slavita, directorul secţiei Bistriţa a Drumurilor Naţionale, un fel de du-te vino, treacă – meargă. Aici, toate supărările au fost vărsate pe singurul om care i-a băgat în seama, respectiv Alexandru Slavita. „Am făcut cereri la firma Geiger şi nu ne-a dat niciun răspuns. Trebuia să primim în 30 de zile un răspuns, favorabil sau nefavorabil. A trecut timpul… Dacă nu se găseşte o soluţie vom merge la DNA pentru că numai ei pot să rezolve problema. Ne poartă de la o uşă la alta zile întregi. Fiecare dintre noi avem serviciu, şi nu am avem timp să umblăm pe la toate uşile”, s-a plâns Iulius Beudean, localnic din satul Viile Cristur, comuna Şieu Odorhei. „Dacă nu se rezolvă nicicum, noi mergem la DNA, pentru că acestea sunt fapte de corupţie. Ni s-a spus de la Inocsa că suntem persoane fizice şi nu sunt obligaţi să ne dea un răspuns. Am încercat să vorbesc cu ei, dar se tot ascund. Pur şi simplu nu vreau să ne bage în seamă. Noi am venit pe cale amiabilă. De la Inocsa ne-au trimis la dumneavoastră (n.r. – Alexandru Slavita)”, s-a arătat revoltat Marius Funariu, un alt proprietar din Viile Cristur.

„Am făcut cerere la firma Geiger care nu ştiam sigur dacă ea se ocupă de şanţuri şi poduri. Mie cel puţin mi-a expirat termenul de când am depus cererea, adică 30 de zile, şi nu am primit niciun răspuns, aşa că am venit aici la Drumuri Naţionale ca să primim lămuriri, să vedem cum să ne facem dreptate”, a precizat Viorel Feldrihan, un alt localnic din Viile Cristur, comuna Şieu Odorhei.

“Norocoşii” îşi susţin vecinii revoltaţi!

Proprietarii de terenuri şi case de la Viile Cristur care s-au ales cu unul sau mai multe podeţe din beton, recunosc că celorlalţi li s-a făcut o nedreptate, neştiind însă exact cine se face vinovat. „Mie unul mi s-a făcut pod. Bucata de pământ pe care o am este întabulată. Am avut gard făcut, au văzut şi domnii care se ocupă şi mi-au pus pod. La alţii am înţeles că nu li s-a făcut. Sincer, nu ştiu de ce. Probabil că nu au avut nici porţile, poate de la delimitare, cei care se ocupă de problema asta nu au mai ştiut a cui e pământul. Probabil trebuia să se facă pod, nu ştiu. Oricum nu mi se pare corect ce au păţit ceilalţi, pentru că sărmanii nu pe unde să treacă. Cine o să îi lase să le calce proprietatea? Nimeni! Trebuie să meargă la cules, să are… Nu ştiu, probabil că trebuia ca din timp, cei care au făcut proiectările să se consulte cu oamenii. Mie mi s-a făcut podeţ, aşa că nu am ce să obiectez personal”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Nicolae Dumitreanu, localnic din Viile Cristur.

Geiger se spală pe mâini!

Mihai Imbrea, directorul adjunct al proiectului de reabilitare a Drumului Naţional 17, ruta Bistriţa-Dej, spune că firma Geiger nu a făcut altceva decât să respecte lista dată de firma de consultanţă spaniolă Inocsa Ingenieria SL. De asemenea, acesta dă vina oarecum pe proprietarii revoltaţi, motivând că nu s-au încadrat la condiţiile de montare a podeţelor. „S-a făcut un inventar cu toate intrările în curţi de către firma de consultanţă, la începerea lucrărilor. S-a ajuns la un număr de peste 1.300 de poduri, la care, la momentul respectiv, dacă au avut intrare în curţi au şi primit podeţ. Unele persoane, poate că între timp şi-or fi cumpărat o parcelă mare care s-a parcelat în altele trei. Ca să li se facă acces la DN 17 trebuie să îşi ia autorizaţie de construire pe care o dă Drumurile Naţionale, care normal că îi trimit apoi la Geiger. (…). Acest podeţ de intrare este pe teritoriul Drumurilor Naţionale, nici măcar nu e proprietatea lor dar ei spun „ E podeţul meu!”. Vă dau un exemplu, dacă o persoană e plecată în Italia sau ştiu eu unde şi nu e acasă, nu va primi podeţ”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Mihai Imbrea. Motivaţia celor de la Geiger nu se justifică însă, deoarece oamenii au terenul întabulat, majoritatea având proprietăţi moştenite, unde înainte au existat intrări de pe Drumul Naţional 17.

Toate pârghiile, spre firma de consultanţă!

Pus în faţa problemei, directorul de la Drumuri Naţionale – secţia Bistriţa, Alexandru Slavita, a încercat luni, 29 iunie, să le dea oamenilor revoltaţi o explicaţie, o soluţie şi o motivaţie.  Contractul este făcut între firma constructoare S.C Geiger Boegl SRL şi direct Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, care este şi finanţatoarea proiectului. Partea care dă la plată toate lucrările este firma de consultanţă Inocsa Ingineria S.L. Ei cu armata lor de oameni, de cantităţi, de laborator , etc. urmăresc firma Geiger şi ei dau la plată. Am să studiez problema şi voi încerca să vorbesc cu firma de consultanţă Inocsa să încercăm să găsim o rezolvare la această situaţie”, a explicat Alexandru Slavita celor patru proprietari veniţi revoltaţi la Drumuri Naţionale la primele ore ale dimineţii.  

Problema podeţelor a ajuns şi la urechile vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, Luca Iancu, care a dat dispoziţii pentru ca situaţia să nu tergiverseze la nesfârşit „Am fost informat de această problemă. Am trimis oameni la faţa locului, iar domnul Alexandru Slavita mi-a promis că se rezolvă. Cei de la Drumuri Naţionale au colaborat şi cu firma Geiger şi cu Inocsa. Nu ştiu exact cine se face responsabil, dar sper ca situaţia să se rezolve. Într-adevăr firma Inocsa face proiectările şi în privinţa podeţelor. Aştept o înştiinţare cu privire la această problemă”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Luca Iancu.

Conducerea Inocsa Bistriţa s-a îmbolnăvit!

Ciudat sau nu, responsabilul pe Bistriţa din partea firmei Inocsa Ingenieria SL, Raul Pop nu a putut fi găsit, deşi a fost contactat telefonic de nenumărate ori de redacţia Gazeta de Bistriţa. Potrivit lui Alexandru Slavita (Drumui Naţionale) şi lui Mihai Imbrea (Geiger), Raul Pop ar fi internat în spital la Cluj, pe caz de boală (tocmai acum!).  În această perioadă, la Bistriţa a fost trimis un tânăr stagiar care nu cunoaşte detaliile privind problema podeţelor de la Viile Cristur.

INOCSA… firmă specializată în rateuri!

În 2008, firma de consultanţă spaniolă Inocsa a făcut mari greşeli de proiectare la reabilitarea Drumului Naţional 17 când peste 100 de gospodării de pe Valea Bârgăului au fost inundate, datorită lipsei trotuarelor şi a rigolelor, drumul fiind înalt de 60 cm, iar apa de ploaie nemaiputând să se scurgă. La fel ca şi în cazul rutei Bistriţa-Dej, reprezentanţii firmei Geiger, care se ocupă de reabilitare, nu au făcut decât să respecte proiectul realizat de firma de consultanţă spaniolă, Inocsa Ingenieria SL. Atunci, mai mulţi primari de pe Valea Bârgăului din Bistriţa-Năsăud au ajuns chiar la prefect, îngroziţi de greşelile de proiectare la reabilitarea Drumului Naţional 17: inundarea curţilor localnicilor prin lipsa trotuarelor si a rigolelor, dar şi cu alte neajunsuri. Probleme au fost înregistrate la Tiha Bârgăului, Prundu Bârgăului şi Joseni. Cu toate că firma Geiger a pus la dispoziţie o maşină pentru asistentul tehnic de la Inocsa (care trebuia să fie la faţa locului), acesta nu se deplasa decât o dată pe săptămână. În acea perioadă s-au adunat circa 600 de reclamaţii din partea oamenilor. Alte greşeli ale aceleiaşi firme au mai fost sesizate la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj, pentru DN 17 între Cluj şi Gherla, dar şi în comuna Iclod, peste Valea Loanei, unde proiectantul a pus ziduri din beton de aproximativ trei metri, care au blocat accesul a nouă familii în gospodării.

Mai ceva ca o reclamă… mincinoasă!

Societatea Inocsa Ingenieria S.L. Spania a fost înfiinţată în anul 1976, având sucursală şi în România din 1999. Iată ce apare pe site-ul societăţii: „INOCSA Filiala România S.R.L. furnizează servicii complete în domeniul construcţiilor civile, menţinând o legătură permanentă cu clienţii din sectorul public şi privat. INOCSA are o bogată experienţă în proiectare, de la studii de fezabilitate şi planificare strategică până la proiecte tehnice, în special în construcţii civile (drumuri, căi ferate, lucrări hidraulice, etc.). INOCSA furnizează, de asemenea, servicii de consultanţă pentru consolidare instituţională şi asistenţă tehnică în implementarea proiectelor. INOCSA are o vastă experienţă în supervizarea de lucrări şi management, monitorizând îndeplinirea termenelor, costurilor şi cerinţelor”. Tot aici mai aflăm că societatea oferă „servicii profesioniste prin intermediul celor peste 100 de specialişti din întreaga ţară, specialişti susţinuţi de experienţa şi solvabilitatea unei companii active la nivel internaţional şi cu peste 30 de ani de experienţă în domeniu”. Mai potrivit pentru o reclamă, gafele produse de Inocsa numai în judeţul Bistriţa-Năsăud combat toate referinţele postate pe site.

Situaţie… în aer

La ora actuală, situaţia proprietarilor revoltaţi care au rămas fără acces la DN 17 a rămas nerezolvată. Singura motivaţie plauzibilă ar fi aceea că nu mai există pe stoc tuburi pentru podeţe, iar oamenii trebuie să aştepte până când firma care le produce va trimite acele tuburi. Ceea ce le rămâne localnicilor este însă speranţa, întrucât nimeni nu se face responsabil: Drumurile Naţionale dau din coate, Geiger se declară nevinovat, iar Inocsa s-a făcut nevăzută, pe motiv de boală. Aşa că oamenii se văd nevoiţi să încerce să îşi facă dreptate mai departe, aşa cum ştiu ei.

E ordin!… Mucles!

Potrivit directorului de la Drumuri Naţionale, secţia Bistriţa, Alexandru Slavita , conducerea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România este revoltată de apariţia unui articol în săptămânalul Gazeta de Bistriţa, fapt pentru care a interzis conducerii şi reprezentanţilor de la Bistriţa să mai facă declaraţii, „întrucât nu sunt îndreptăţiţi”.
De asemenea, conducerea Inocsa Ingenieria S.L, Filiala Bistriţa, respectiv Raul Pop, fiind internat la un spital din Cluj nu a lăsat nicio persoană la Bistriţa care ar putea da declaraţii. Tânărul stagiar prezent aici nu are cunoştinţe despre situaţia în cauză. Totodată, Raul Pop nu a răspuns la încercările multiple ale redactorilor de la Gazeta de Bistriţa, care l-au contactat telefonic, transmiţând anumite informaţii doar prin intermediul directorului Alexandru Slavita.

 

Iulia Stupinean

2 COMENTARII

  1. Suntem deosebit de neplacut impresionati sa constatam ca un articol editat in vara anului 2009, scris cu rea credinta de catre un jurnalist incompetent si superficial, este reeditat in ianuarie 2010.

    La vremea primei sale aparitii , am considerat acest articol ca fiind o manevra prost condusa de a discredita firma noastra; un articol scris la comanda, in cel mai bun caz.

    Reeditarea sa in ianuarie 2010, cand faptele prezentate sunt deja caduce, denota o clara rea vointa si o totala lipsa de deontologie profesionala, demonstrand ca informarea corecta a publicului nu reprezinta un deziderat al acestei gazete.

    Adevarata gafa o face chiar gazeta dumneavoastra inca din titlu: „… podete impartite dupa ureche la Viile Cristur”. „Dupa ureche” a fost scris articolul. Si inca o ureche oarecum surda, de vreme ce argumentele prezentate foarte clar de catre D-l. Mihai Imbrea in capitolul „Geiger se spala pe maini” nu au fost considerate concludente pentru lamurirea situatiei. Din aceasta cuza consideram normal sa va facem dumneavoastra si cititorilor gazetei, serviciul de a va informa inca o data asupra modalitatii de construire a podetelor de acces.

    „ In 2007, firma Spaniola de consultanta Inocsa S.L nu a depus la timp documentatiile cadastrale de expropriere’’: total eronat deoarece este vorba de Programul de Reabilitare V sectiunea Drobeta Calafat unde Inocsa a emis documentatia. Mai mult decat atat, sectoarele proiectate si supervizate de catre Inocsa au fost terminate si receptionate de CNADNR.

    Proiectul in desfasurare pe DN17 este unul de reabilitare si se refera la platforma drumului si a lucrarilor adiacente. Lucrarile adiacente inseamna poduri si podete transversale, drumuri laterale, santuri si rigole, parapet directional. PROIECTUL NU PREVEDE CONSTRUIREA DE ACCESE LA PROPRIETATI, CI NUMAI REFACEREA CELOR EXISTENTE, CARE, IN URMA PROCESULUI DE CONSTRUIRE A SANTURILOR, AU FOST DEMOLATE. Din acest motiv firma Inocsa nu a putut aproba executarea nici unui podet de acces care, la data inceperii lucrarilor, nu exista. In consecinta nu s-a facut nici un fel de „impartire” de podete. Cetatenii care, ulterior demararii locrarilor, au solicitat construirea de podete, pot sa aiba aceste podete in conformitate cu prevederile legale. Respectiv pot solicita autorizatie de constructie, avizata de Compania de Autostrazi si Drumuri Nationale (prin reprezentul teritorial) si in baza acesteia sa-si construiasca pe cheltuiala proprie respecticele accese in intravilan. In extravilan avizarea se obtine ceva mai complicat deoarece executia de accese din Drum National (European) la parcele agricole afecteaza siguranta circulatiei.
    Probabil ca pentru un jurnalist profesionist documentarea exhaustiva ininte de elaborarea unui articol este ceva normal. Nu este cazul ziaristului d-voastra, care isi dezvolta articolul exclusiv „dupa ureche” in capitolele urmatoare:

    „Noi vrem podet”. Se inregistreaza doar declaratiile unor localnici. Nu se face verificare in teren pentru constatarea veridicitatii declaratiilor. Mai mult, asertiunile unor cetateni, de genul „e logic ca daca ai proprietate trebuie sa ai si trecere la ea” este prezentata ca si cum, in contradictia cu normele legislative, CNADNR sau oricine altineva ar trebui sa construiasca aceste accese. Sustinerea prin presa a unor asemenea atitudini poate fi considerata ca o sustinere a incalcarii legislatiei, daca nu char o instigare.

    „De la Ana la Caiafa” (Ziarist profesionist, in cazul de fata se scrie Anna, cu doi „n”) Se face referire la constructia „unui pod de beton care trebuia aplasat.” Unde? Toate podurile aferemte DN17 au fost executate. Despre ce pod vorbim?

    „”Norocosii” isi sustin vecinii revoltati!” Total nerelevant interviul luat unui localnic care nu prea stie nimic. Expresia „nu stiu” apare de cinci ori intr-un text de unsprezece randuri.

    „Geiger se spala pe maini”. Reda prezentarea situatiei de catre reprezentantul firmei constructoare. Situatie este prezentata de catre acesta absolut corect. Afirmatia ziaristului ca motivatia celor de la Geiger nu se justifica este aiuritoare: faptul ca o persoana are teren intabulat la marginea unui drum national nu inseamna, conform legislatiei in viguare, ca CNADNR trebuie in mod automat sa asigure accese din bani publici. Este din nou o dezinformare flagranta, care impinge un localnic neavizat spre o actiune nefondata.

    „Toate parghiile, spre firma de consultanta”. Afirmatia d-lui Alexandru Slavita, prezentata in acest capitol este corecta: „Partea care da la plata toate lucrarile este firma de consultanta Inocsa Ingenieria S.L.” , cu completarea ca este vorba de toate lucrarile contractate. Podetele de acces, solicitate de cei care nu au avut aceste podete inainte de demararea lucrarilor, nu sunt lucrari contractate si nu pot fi acoperite din bugetul Contractului.

    „Conducerea Inocsa Bistrita s-a imbolnavit” Acesta este un capitol eminamente murdar si poate fi considerat o ingerinta in viata privata a cetateanului. Putem comenta doar atat: noi nu dorim nimanui sa se imbolnaveasca. Nici „tocmai acum” nici tocmai altadata!

    „ INOCSA…firma specializata in rateuri”: Acest capitol impune o analiza pe text. „In 2008, firma de consultanta spaniola Inocsa a facut mari greseli de proiectare la reabilitarea Drumului National 17 cand peste 100 de goepodarii de pe Valea Bargaului au fost inundate datorita lipsei trotuarelor si a rigolelor,…”: desi nu intelegem cum lipsa unor trotuare pot sa duca la inundarea unor gospodarii, va precizam ca in Prundu Bargaului trotuarele au fost amenajate si asfaltate. Deasemena s-au aprobat de catre CNADNR, in afara bugetului Contractului executarea de trotuare noi, pe baza raportului Consultantului Inocsa care atragea atentia asupra faptului ca pe raza localitatilor Tiha Bargaului si Tureac traficul pietonal se face pe partea carosabila, marind astfel factorul de risc prin accidente rutiere. Deasemene, pe sectorul de drum din Prundu bargaului si Tiha Bargaului, la cererea autoritatilor locale Consultantul Inocsa a dispus modificarea proiectului initial prin marirea sectiunii santurilor, astfel incat acestea sa fie capabile sa preia apele pluviale scurse de pe versanti in cazul unor ploi puternice.
    „…drumul fiind inalt de 60cm, iar apa de ploaie nemaiputand sa se scurga”: sa intelegem ca in viziunea celei care a scris articolul drumul ar trebui sa fie la un nivel cat mai jos astfel incat apa sa poata trece peste carosabil dintr-o parte in cealalta? Pana unde poate merge aberatia unui asazis ziarist?! Un sfat de bun simt: daca nu te pricepi nu scri!
    „…mai multi primari de pe Valea Bargaului au ajuns chiar la prefect, ingroziti de greselile de proiectare la reabilitarea DN17”: acei ‚mai multi primari” nu au fost deloc „ingroziti de greselile de proiectare”, deoarece niciunul dintre acestia nu este specializat in lucrari de drumuri prntru a putea depista eventuale greseli de proiectare. Este insa adevarat ca s-a solicitat o discutie la cabinetul Prefectului din Bistrita pentru clarificarea unor situatii pe care dansii nu le-au inteles. In cadrul acelei sedinte, la care a prticipat si Consultantul si Executantul lucrarilor, s-au prezentat motivele tehnice pentru fiecare din situatiile aduse in dicutie, iar la final s-a admis ca lucrariloe vor continua in baza aceluiasi proiect. Acest fapt s-a petrecut cu mult inaintea receptionarii lucrarilor in toamna anului 2007, receptie la care au perticipat si primarii in chestiune. Acest lucru insa, nu este mentionat de ziarul dumneavoastra, care isi continua dezinformarile.

    „Mai ceva ca o reclama…mincinoasa”: capitolul incearca sa murdareasca imaginea firmei Inocsa Ingenieria SL prin asertiune de la finalul sau: „…gafele produse de Inocsa numai in judetul Bistrita-Nasaud combat toate referintele postate pe site”. De vreme ce am demonstrat ca asazisele gafe sunt doar gresita intelegere a unor situatii de catre un ziarist incompetent….

    „Situate…in aer” : din nou dezinformare. Ceea ce le ramane oamenilor nu este doar speranta ci actiunea. Nu o actiune ilegala si nefondata spre care i-ar impinge un asemenea articol, ci actiunea legala prin care pot dobandi dreptul de a-si construi pe domeniu public lucrari care sa le serveasca interesul personal.

    Fata de aceste ultime trei capitole ale articolului firma Inocsa Ingenieria SL se considera indreptatita sa actioneze in justitie gazeta dumneavoastra pentru dezinformare si calomnie.

    In sfarsit, „E ordin!…Mucles!” Nu este niciun ordin. Consultantul este angajatul unei institutii publice se este rasounzator in fata acestuia. Relatiile cu publicul le are doar Angajatorul, in cazul de fata CANDNR.
    Totusi, in scopul informarii corecte, Consultantul poate da unele informatii sau lamuriri. Cand insa in urma comunicarii rezultatul este un asemenea articol, atunci intradevar comunicarea trebuie oprita.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.