O fostă angajată a producătorului german Leoni acționează compania în judecată, acuzând-o că a terorizat-o în ultima perioadă, inclusiv cu nenumărate sancțiuni disciplinare, care, în cele din urmă au dus la desfacerea disciplinară a contractului de muncă. Aceasta a cerut plata salariilor majorate și reactualizate până la rămânerea definitivă a sentinței, dar și daune morale de un milion de euro.

Procesul a fost înregistrat în luna martie a acestui an, la Tribunalul Bistrița-Năsăud, iar prima decizie a fost dată deja în luna iunie. Angajata Mirela Păiuș solicită anularea deciziei de aplicare a sancțiunii disciplinare din luna februarie a acestui an, în urma căreia i-a fost desfăcut disciplinar contractul de muncă.

De asemenea, aceasta mai solicită fostului angajator să plătească salariile pe care le-ar fi încasat până la rămânerea definitivă a sentinței, plata sumei de un milion de euro sub formă de daune morale și încă 150.000 de euro, tot sub formă de daune.

Practic, femeia susține că a fost supusă activității de „mobbing” încă din 2003 și până în 2019, când ar fi cedat. În 01 octombrie 2019, aceasta a și depus o plângere la poliție în acest sens.

„Mobbing” vine din engleză și înseamnă exercitarea stresului psihic asupra cuiva la locul de muncă. Acțiunile care intră în această categorie sunt atacurile la demnitatea persoanei prin violență verbală sau fizică, insulte sau răspândirea de informații neadevărate despre persoana șicanată, cu scopul de a o izola și chinui.

Tratamentul „de haită” ar fi produs efecte grave în plan mintal

Femeia a susținut la proces că una dintre metodele prin care a fost terorizată au fost nenumăratele sancțiuni disciplinare, pentru toate motivele posibile, care nu erau radiate, la trecerea unui an calendaristic. Majoritatea sancțiunilor disciplinare, inclusiv cea care a dus la desfacerea contractului de muncă au vizat absențe nemotivate de la muncă.

„A susținut că mobbingul reprezintă un tratament ostil de grup, de haită, de lungă durată, care produce o stare de neajutorare și lipsă de speranță victimei, care perpetuată poate produce efecte grave în plan mintal, psihosomatic și social. Acesta implică comportamente ofensive de intimidare, malițioase, insultătoare sau umilitoare, abuz de putere sau de autoritate, care încearcă să submineze un individ sau un grup de salariați și care poate cauza acestora tulburări grave de stres. Activitatea de mobbing s-a desfășurat în ce o privește pe contestatoare mai ales când lucra în schimbul 3, când nu avea șef de schimb, iar manifestările cuprindeau lipsa comunicării celorlalți cu aceasta, colegii întârziau să-i răspundă la întrebări, lipsa materialelor necesare desfășurării activității la locul de muncă, cum ar fi lăzi, bride, pahare, bandă de hârtie, etichete”, se arată în motivarea primei decizii date de Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Angajata mai susține că a fost mutată în alt sector și pusă să desfășoare o activitate pentru care nu fusese instruită în prealabil. În urma acestui tratament din partea angajatorului și colegilor, femeia susține că s-ar fi îmbolnăvit psihic:

„Toate acestea au fost făcute cu scopul de a o aduce pe contestatatoare într-o stare psihică precară, de necorespundere profesională, ceea ce a condus la îmbolnăvirea sa psihică, ceea ce constituie un atentat la sănătatea sa”, se mai arată în motivarea sentinței.

Mirela Păiuș mai susține că prin plecarea din firmă s-a confruntat cu probleme financiare, fiind singura întreținătoare a fetelor sale minore.

„Intimata (n.r. Leoni) a susținut că decizia de concediere atacată cuprinde toate cerințele de formă prevăzute sub sancțiunea nulității de art.252 alin.2 Codul muncii și că a fost efectuată procedura de cercetarea disciplinară prealabilă cu respectarea prevederilor art.251 Codul muncii, iar pe fond sancțiunea aplicată este întemeiată în condițiile în care contestatoarea a comis o abatere disciplinară gravă, ținând cont de prevederile art.43 alin.1 pct.5 din regulamentul intern și că trebuie ținut cont de faptul că reclamanta a comis un cumul de abateri disciplinare chiar dacă toate se referă la nerespectarea programului de muncă și a timpului de lucru. Sancțiunea aplicată este justificată pe lângă gravitatea abaterii disciplinare reținute, de poziția contestatoarei care a reliefat în notele scrise că refuză să se mai prezinte la serviciu, precum și prejudiciul cauzat angajatorului care a trebuit să o înlocuiască pe salariată și de consecințele privind nerespectarea disciplinei  muncii și a regulamentului intern”, s-au apărat cei de la Leoni.

A cerut daune de un milion de euro

Femeia a cerut să îi fie anulată decizia de concediere disciplinară, să primească salariile ce le-ar fi încasat până la rămânerea definitivă a sentinței, dar și daune morale în valoare de un milion de euro.

Leoni a pierdut în prima fază acest proces, pe mâna sa. Practic, angajatorul i-a suspendat femeii contractul de muncă încă din toamna anului trecut, astfel că nu mai putea să o sancționeze disciplinar și nici să o concedieze. 

În vara acestui an, judecătorii au hotărât anularea sancțiunilor aplicate de Leoni, dar și ca femeia să primească salariile aferente acestei perioade.

Daunele de un milion de euro solicitate nu au fost aprobate de judecători. „Tribunalul arată că nu poate fi admis petitul din contestație prin care s-a solicitat obligarea angajatorului la plata sumei de 1.000.000 euro cu titlu de daune morale în temeiul art.253 Codul muncii”, se mai arată în decizie.

Judecătorii mai spun că femeia nu a reușit să demonstreze că ar fi fost hărțuită fizic și psihic la locul de muncă, că ar fi fost umilită sau obligată la muncă forțată de angajator împotriva voinței sale. Acesta este și motivul pentru care judecătorii au refuzat să acorde orice despăgubiri morale.

Atât Mirela Păiuș, cât și Leoni au atacat această decizie în instanță, decizia fiind în mâinile judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj, care încă nu s-a pronunțat în acest dosar.

Leoni se judecă într-o serie de procese cu foștii săi angajați. O parte din cei care au participat la grevele din 2017 în urma cărora au fost concediați sau sancționați disciplinar au contestat măsurile.

Cele mai răsunătoare procese sunt cu foștii șefi considerați responsabili de frauda de 40 de milioane de euro. Leoni a început să îi cheme în judecată pe cei considerați responsabili de uriașa fraudă în 2019, cu Carmen Marica, fosta șefă a departamentului financiar. Procesul se judecă la Tribunalul Cluj.

Tot în 2019, Leoni l-a chemat în judecată pe Marius Cotor, fostul director general al companiei. Nici acest dosar nu este finalizat, următorul termen de judecată fiind stabilit pentru luna aceasta.

Andreea Moldovan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here