O campanie naţională de imunizare unică în lume

Ministerul Sănătăţii a achiziţionat 330.000 de doze de vaccinul HPV pentru care s-au cheltuit 23 de milioane de euro din sumele prevăzute în cadrul Programului naţional de oncologie, suma fiind de trei ori mai mică decât cea cheltuită pentru tratarea femeilor care suferă de cancer de col uterin, adică 70 de milioane de euro.

Campania naţională de imunizare din România este o premieră la nivel mondial.

Aproximativ 1.900 de fetiţe de clasa a patra din judeţul Bistriţa-Năsăud ar putea fi vaccinate, în perioada imediat următoare, împotriva cancerului de col uterin, dacă părinţii lor vor fi de acord cu această procedură, În judeţ au ajuns toate dozele necesare. Dintre acestea, 935 vor conţine patru tulpini ale virusului, iar celelalte 934 doar două tulpini, 16 şi 18, care provoacă, cel mai adesea, cancerul de col uterin.

Imediat după ce campania de vaccinare împotriva cancerului de col uterin a fost anunţată cu surle şi trâmbiţe pe toate canalele media, au apărut şi câteva reacţii vizavi de eficacitatea acestui vaccin.
Există voci din lumea medicală care se declară împotriva utilizării acestui vaccine. Din lumea politică, s-a făcut remarcat senatorul PRM Gheorghe Funar, care a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  “împotriva unor persoane din conducerea Ministerului Sănătăţii Publice şi din Guvernul României pentru săvârşirea infracţiunii de genocid”.

Producătorii vaccinului împotriva cancerului de col uterin nu cunosc perioada de eficacitate a acestuia şi nu au date despre riscurile de infertilitate după injectare.

Ministerul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, susţine că în 17 ţări din Uniunea Europeană ar fi introdus vaccinarea gratuită în calendarele de vaccinare, dar pe site-ul official al Comisiei Europene nu apare nici o ţară cu un astfel calendar de vaccinare. În aceste ţari vaccinul este pe piaţă la liber, dar nu e prins în campanii de vaccinare.

Acest tip de vaccin a suscitat numeroase controverse legate de posibilele efecte adverse. Geza Molnar, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, a declarat săptămâna trecută pentru ziarul “Gândul”: ”Dacă aş avea o fetiţă sau o nepoată în clasa a IV-a n-aş accepta să fie vaccinată”. Pe de altă, parte prof.dr. Adrian Streinu-Cercel a afirmat că nu a fost stabilită până acum o relaţie de cauzalitate între decesele înregistrate la studiile clinice şi administrarea produsului, iar ministrul Nicolăescu a declarat că beneficiile sunt mai mari decât riscurile.

Doar cu acordul părinţilor

Potrivit unei declaraţii al ministrului sănătăţii, refuzul de a efectua vaccinarea se face prin declaraţie scrisă de părinţii copilului, cu asumarea consecinţelor ce decurg din acesta. Niciun copil nu va fi vaccinat dacă părinţii acestuia nu îşi dau acordul scris în acest sens, luând în considerare că se adresează unei populaţii, din care aproximativ 80% nu ştiu ce este acest vaccin şi ce este Virusul Papiloma Uman (HPV). De asemenea, este greu de presupus că va refuza cineva după ce a fost informat că vaccinul are eficienţă 100%.

Este de menţionat că în prospectele vaccinurilor se precizează că nu se cunosc date despre riscurile apariţiei infertilităţii după administrarea produsului, dar că în experienţele pe animale nu s-a constatat apariţia unor astfel de efecte.
Vaccinul a stârnit controverse aprinse în SUA, unde au fost emise acuzaţii referitoare la efectele adverse ale vaccinului, care au mers de la leşinuri şi ameţeli până la tromboză, posibilă sterilitate, paralizie şi decese. Nu se poate spune cu exactitate cât durează imunitatea dată de acest vaccin.

Cea mai ridicată rată de mortalitate

Iniţierea programului de vaccinare împotiva cancerului de col uterin a fost impusă de faptul că, în ultimii 20 de ani, ţara noastă se află pe primul loc din Europa, în ceea ce priveşte mortalitatea, aceasta fiind de 6,3 ori mai mare decât media ţăriilor din Uniunea Europeană. În România, 3.500 de femei sunt diagnosticate anual cu această boală şi peste 2.000 mor din această cauză. Pe plan mondial la fiecare două minute moare câte o femeie, iar în Europa la fiecare 18 minute; în România şase femei mor în fiecare zi. În judeţul Bistriţa-Năsăud, anul trecut, ASP BN a luat în evidenţă 69 de femei, care s-au îmbolnăvit de cancer de col uterin, din care 16 sunt în stadii curabile. În judeţ, cancerul de col uterin reprezintă aproape 9% din totalul cazurilor de cancer înregistrate, în 2007.

Cancerul, o boală cronică

Prima cauză de mortalitate prin cancer la femeile cu vârstă cuprinsă între 15 şi 44 de ani o reprezintă cancerul de col uterin. .Cancerul de col uterin este o boală cronică deosebit de gravă, care afectează nu doar starea de sănătate a unei femei, ci şi viaţa ei socială. Tratamentul acestei boli constă în intervenţia chirurgicală în stadii precoce şi chimioterapie şi radioterapie în stadii mai avansate. Trebuie diagnosticat în faza de carcinom intraepitelial, reducându-se în acest fel prevalenţa cancerului invaziv şi mortalitatea. Este mai uşor de depistat decât de tratat. Situaţia este mai gravă când cancerul este descoperit în stadii avansate. Femeile se pot proteja printr-un stil de viaţă sănătos – fumatul, sexul neprotejat şi consumul de alcool sunt factorii negativi determinanţi. Factorii de risc pentru acest cancer sunt cunoscuţi de mult timp: viaţa sexuală precoce, număr crescut de parteneri, cu contacte sexuale neprotejate cu prezervativ.

Principalele îngrijorări legate de vaccinul anti-HPV sunt legate nu neapărat de studierea efectelor adverse, ci de eficienţa sa pe termen lung. Astfel, Agenţia americană de studiere şi aprobare a medicamentelor şi alimentelor, FDA, a făcut publică informaţia că s-au înregistrat 20 de decese şi 600 de cazuri de efecte adverse grave, inclusiv pierderi de sarcină, în rândul persoanelor care au fost tratate cu acest tip de produs. Însă FDA a precizat că nu există nicio dovadă clară care să arate că vaccinul a fost cauza morţii în cele 20 de cazuri. Controversa este legată de efectele pe termen lung ale imunizării, adică nu se ştie clar dacă vaccinarea femeilor în tinereţe le va proteja pe toată durata vieţii sau nu. Este de reţinut că niciun vaccin nu poate fi administrat obligatoriu.
Ministerul Sănătăţii Publice nu a anunţat deocamdată compensaţiile pe care le oferă în cazul unor decese sau a efectelor secundare generate de administrarea acestui vaccin. De asemenea, nu a precizat dacă eventualele reacţii adverse grave apărute după administrarea vaccinului pot fi private ca malpraxis sau dacă acestea cad în sarcina personalului care face administrarea sau a decidenţilor politici.

Delia Hriţuleac