Daca poporul român are ceva de pret, acela este folclorul românesc. În judetul nostru, se tine mult seama de acest tezaur prin cel putin doua festivaluri foarte importante – De Ispas la Nasaud si Nunta Zamfirei.
Anul acesta a avut loc a XIII-a editie a Festivalului International „Nunta Zamfirei”. Manifestarea s-a dorit a fi de la bun început un garant al pastrarii, sub sigiliul autenticului, a folclorului transilvanean, în mod special al celui de pe plaiurile Bistritei si Nasaudului.
Si cum vesnicia s-a nascut la tara, ce era oare mai potrivit decât promovarea unui festival de folclor, unde oamenii se aduna pentru a se bucura din toata fiinta lor ca la o nunta – Nunta Zamfirei.
Dorel Cosma, nasul festivalului
Promotorul acestui festival de folclor este actualul director al Centrului Municipal de Cultura Bistrita, Dorel Cosma. Prima editie a avut loc în anul 1991, dar ideea de a avea la Bistrita o astfel de manifestare i-a încoltit în minte lui Dorel Cosma cu mult înainte de 1989. Doar ca pe atunci totul parea doar un vis frumos. În 1991 numele municipiului Bistrita a fost înscris pentru prima data în rândul marilor capitale ale folclorului mondial. Model i-au fost lui Dorel Cosma festivalurile de acest gen care au loc an de an în Turcia si Franta.
Între 1991 si 2001 s-au desfasurat anual primele zece editii ale Festivalului International de Folclor „Nunta Zamfirei”. Dupa 2001, din cauza amestecului grosolan al politicului în astfel de manifestari, Dorel Cosma a renuntat la organizarea festivalului si la „maritatul Zamfirei” pâna la venirea unor vremuri mai bune. Ceea ce s-a si întâmplat în 2006, când manifestarea a fost reluata. În rastimpul anilor în care festivalul a fost suspendat, Dorel Cosma a reusit înregistrarea acestuia la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, „Nunta Zamfirei” revenind din 2004 cu drepturi depline celor care au intiat-o si colaboratorilor sai, fiind astfel evitata pentru totdeauna confiscarea sa de catre neaveniti.
Invitati din lumea întreaga
Numele festivalului nu are însa nicio legatura cu Hordoul natal al marelui poet Cosbuc ori cu alte manifestari dedicate acestuia. A fost preluat doar titlul si tematica nuntii, deoarece se dorea, în primul rând un nume reprezentativ, care sa înmanuncheze bucuria si veselia dar si jocul si muzica românilor la care sa participe oaspeti din întreaga lume.
An de an la acest festival international de folclor au participat numeroase tari din întraga lume, dintre care amintim Grecia, Franta, Elvetia, Cehoslovacia, Spania, Israel, Portugalia, Italia, Kenya, dar lista ar putea continua.
Anul acesta, la cea de-a XIII-a editie, au participat peste 250 de artisti din zece tari – Mexic, Israel, Croatia, Bulgaria, Danemarca, Serbia, Spania, Turcia, Ecuador si Costa Rica.
Toate spectacolele au avut loc în fata Centrului Municipal Cultural „George Cosbuc”, dar manifestarea nu a ocolit nici orasul Nasaud în cea de-a treia zi a desfasurarii sale.
În cadrul festivalului a avut loc si un inedit târg de arta populara cu produse create de mesterii populari din tarile participante.
Pe platoul din fata Centrului Municipal de Cultura ”George Cosbuc” au fost prezenti 26 de mesteri populari din întreaga tara. Acestia au au adus cu ei produse de artizanat, tesaturi, ceramica, icoane pe lemn si sticla, pictura naiva, produse traditionale din piele. De asemenea, au fost reprezentate doua zone renumite în arta ceramicii: Sacel – cu ceramica rosie, unica în România, si Baia Mare. Arta tesaturilor la razboia fost scoasa în evidenta de trei zone reprezentative: Moldova, Muntenia si Transilvania. Alte doua zone în ceea ce priveste cioplitul lemnului au fost reprezentate de Moldova si Oltenia.
Alaturi de mesterii populari români au fost prezenti si cei de peste hotare, – Turcia, Italia si Bulgaria, Mexic, Croatia, Ecuador, fiecare tara având la dispozitie un cort pentru a expune produsele de arta populara specifice tarii de provenienta.
Liana Muresan
