O parte a comunității academice și a iubitorilor de istorie trag un semnal de alarmă cu privire la mutarea unui fond arhivistic foarte important de la Cluj la Bistrița. Profesorul Ioan Bolovan de la UBB Cluj-Napoca a cerut clar să se oprească „intruziunea politicului în problemele științifice.”
Fondul arhivistic extrem de important, care aparține Primăriei orașului Bistrița, ar urma să fie transferat de la Cluj, acesta fiind o sursă inestimabilă de cunoaștere pentru istorici și cercetători, conținând sute de metri liniari de documente care acoperă o perioadă semnificativă din istoria colectivă a Clujului și Bistriței.
Profesorul Ioan Bolovan, de la UBB Cluj-Napoca, a precizat că aceste documente, care sunt la Cluj, au fost și sunt încă accesibile unui număr impresionant de cercetători, cadre didactice și doctoranzi de la diverse instituții de renume, precum UBB, Academia Română, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Erdely Muzeum, care le-au folosit pentru a contribui la dezvoltarea cunoașterii noastre asupra trecutului.
Cu toate acestea, în contrast cu Bistrița, numărul cercetătorilor și a instituțiilor specializate este mult mai restrâns, ceea ce ridică întrebarea esențială: De ce să fie mutate aceste documente din Cluj într-un loc unde aproape nimeni nu le va consulta?
„La Bistrița, cu tot respectul pentru cei care fac știință istorică, numărul acestor colegi se poate încadra între degetele unei mâini (cu indulgență ambele mâini). Și atunci de ce să dislocăm aceste documente care sunt de multă vreme în cetatea academică napocensă și să le ducem într-un loc unde nu le va consulta aproape nimeni? Numai pentru satisfacerea orgoliilor unor persoane care nu prea au de-a face cu știința (or fi având negreșit alte calități și competențe)”, a precizat Ioan Bolovan.
Cele mai vechi documente păstrate în Arhivele din Cluj datează din sec. al XIII-lea şi fac parte din fondurile arhivistice Primăria oraşului Bistriţa (1291) şi Primăria oraşului Dej (1286).
Ioan Bolovan: Am transmis clar că NU voi fi de acord cu un asemenea transfer
Profesorul de la UBB a mai precizat că în urmă cu câteva luni a fost consultat cu privire la această speță, dar a spus foarte clar că nu va fi de acord cu un asemenea transfer. Mai mult, Ioan Bolovan a venit cu ideea ca, în loc să fie cheltuiți banii pentru mutarea documentelor, mai bine costurile ar putea fi direcționate către cumpărarea unui scanner performant și angajarea temporară a unor persoane care să digitalizeze întregul fond. Acest lucru ar asigura păstrarea accesului la documente în locația lor actuală.
„Sper ca la nivelul conducerii Ministerului Administrației și Internelor, Arhivelor Naționale și conducerii județului Bistrița-Năsăud să nu primeze decizia politică luată fără consultarea Institutului de istorie „George Barițiu” al Academiei Române, a Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul UBB”, a mai spus Ioan Bolovan.
Cu toate acestea, în cazul în care interesele politice vor triumfa în fața rațiunii, profesorul Ioan Bolovan a anunțat public că va returna titlul de cetățean de onoare al județului Bistrița-Năsăud, pe care l-a primit la sfârșitul anului trecut.
„Este evident că locul meu (simbolic) nu mai este într-un județ care nu respectă valorile științifice și culturale. Fac un apel către toți cei care înțeleg gravitatea situației să distribuie acest mesaj și să sprijine salvarea fondului în locația sa actuală. Este datoria noastră să protejăm și să promovăm patrimoniul nostru istoric și cultural pentru generațiile viitoare”, a conchis Ioan Bolovan.
Gazeta de Cluj a luat legătura cu dr. Paula Ivan, şef Serviciu Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, pentru a-i cere un punct de vedere cu privire la mutarea arhivelor la Bistrița-Năsăud. Dr. Paula Ivan a spus pentru ziarul nostru că decizia finală va fi luată de către Arhivele Naționale ale României, de la București, care trebuia să fie luată joi, 21 septembrie, dar s-a amânat.
Cu toate acestea, potrivit surselor noastre, există semnale pozitive că fondul arhivistic va rămâne la Cluj și nu va fi mutat la Bistrița-Năsăud, lucru îmbucurător pentru lumea academică din Cluj-Napoca.
Este important să amintim că politicul nu are motive întemeiate să-și bage nasul, cum a spus și profesorul Ioan Bolovan, în problemele științifice. Gazeta de Cluj va urmă cu atenție și va aduce la cunoștința publicului toate deciziile și evoluțiile legate de transferul fondului arhivistic al Primăriei Bistrița de la Cluj în Bistrița-Năsăud. Suntem conștienți de importanța acestui subiect și de potențialele implicații asupra comunității academice, istorice și culturale din Cluj și din întreaga țară.
Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale reprezintă o instituţie cu o istorie bogată, care a jucat un rol semnificativ în păstrarea şi promovarea patrimoniului istoric și cultural al Transilvaniei. Înfiinţată în urma Unirii Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918, instituţia a devenit un pilon esențial în documentarea și conservarea moștenirii noastre istorice.
Această direcție a funcționat ca o arhivă generală pentru întreaga Transilvanie începând cu data de 15 martie 1920. Prin Legea Arhivelor din 1925, a fost consacrată ca Direcţie Regională pentru Transilvania, cu sediul la Cluj, subordinea Direcţiei Generale a Arhivelor Statului din cadrul Ministerului Instrucţiunii Publice. În această perioadă, Arhivele Cluj au înregistrat numeroase realizări notabile, printre care se numără obținerea unui local adecvat, recrutarea și formarea unor cunoscuţi arhivişti, aducerea și prelucrarea unor fonduri importante, precum Primăriile oraşelor Cluj, Turda, Satu Mare, Comitatele Cluj, Alba Superioară, Turda, Satu Mare, scaunele secuieşti Arieș și Odorhei, arhive familiale și personale, și punerea bazelor bibliotecii documentare. Transformările politice de la sfârşitul anului 1989 au impus instituției provocări noi, cum ar fi salvarea arhivelor amenințate de schimbările instituționale, documentarea procesului de revenire la democrație și obținerea unor spații de depozitare adecvate. În 2002, Palatul Administrativ „Clujana” a fost destinat arhivelor și a fost amenajat cu birouri și depozite moderne pentru documente contemporane.
