Conform estimărilor The New Climate Economy, până în anul 2030, lumea va trebui să investească 90 de trilioane de dolari în infrastructura durabilă. Aceste investiții sunt esențiale nu numai pentru a reînnoi echipamentele vechi din țările dezvoltate și pentru a le alinia la lupta împotriva schimbărilor climatice, ci și pentru a susține creșterea economică ecologică pe piețele emergente și în țările în curs de dezvoltare.

Pe măsură ce orașele se dezvoltă, mulți dintre locuitorii lor câștigă: oportunități, prosperitate și bunăstare, însă această creștere perturbă în mod semnificativ echilibrul social, economic și de mediu. Spre exemplu, ONU a evidențiat faptul că 70 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provin din zonele urbane, majoritatea fiind prost proiectate, lipsite de transport public și consumând cantități mari de energie. 

Dezvoltare Durabilă pentru municipiul  Bistrița. O anticipare a viitorului

Municipiul Bistrița are nevoie de o mentalitate nouă, ,,de cursă lungă”. Cu toții am observat aglomerația urbană din orașul nostru. Mașinile care rulează bară la bară, atât la intrarea în oraș cât și la ieșirea din municipiu, nu mai reprezintă o noutate. Pot afirma cu tărie că acest fenomen a devenit o rutină. Întreagă infrastructura urbană este depășită și învechită. Avem nevoie de drumuri cu mai multe benzi de mers, sectoare mai largi dedicate pietonilor, mai multe piste pentru biciclete. Totodată, majoritatea stațiilor de autobuz și multe dintre haltele feroviare arată deplorabil.

Imaginați-vă o stație de autobuz ,,verde”, al cărei acoperiș este completat de o porțiune plină de flori și de plante. O porțiune în care albinele, insecte fără de care întreaga omenire ar pieri, zboară libere, polenizând în voie. Dacă albinele ar dispărea de pe fața pământului, omul ar mai avea doar patru ani de trăit. O replică care este atribuită de obicei lui Einstein. Haltele feroviare și stațiile de autobuz pot avea inserate pe acoperiș câteva mici panouri fotovoltaice, economisind o sumă importantă de bani, vizibilă atunci când facem un bilanț, la final de an. Consider că este mai ușor să prevenim, decât să combatem. De aceea, un pas important în față este reprezentat de stoparea aruncării deșeurilor în spații neamenajate corespunzător. Tomberoanele pline, răvășite de câini și șobolani, nu ne fac bine. Ambalajele alimentare, dozele de la răcoritoare, mucurile de țigară, sunt o dovadă rușinoasă a trecerii omului printr-un loc. Municipiul nostru merită mai mult, cu toții merităm o viață mai lungă, mai bună și mai fericită!

În rândurile următoare o să prezint acest concept. Conceptul de infrastructură durabilă se referă la echipamentele și sistemele concepute pentru a răspunde nevoilor de servicii esențiale ale populației, inclusiv drumuri, poduri, piloni de telefonie, centrale hidroelectrice etc., pe baza unor principii durabile pe toate planurile. Acest lucru înseamnă că infrastructura este ecologică de la un capăt la altul, iar acest lucru include factori economici, financiari, sociali și instituționali. Având în vedere creșterea exponențială a zonelor urbane, în special în țările emergente, infrastructura durabilă își arată valoarea ca o opțiune mai eficientă, mai productivă și mai ecologică. În plus, potrivit Băncii Mondiale, aceste facilități se dovedesc mai profitabile, deoarece asigură servicii mai fiabile și o mai mare rezistență la fenomene meteorologice extreme, precum și reducerea impactului amenințărilor naturale asupra oamenilor și economiei. Înlocuirea vechii infrastructuri urbane cu noi elemente moderne și durabile va face orașele mai locuibile și mai incluzive. 

În viitor, creșterea fiecărui oraș ar trebui să țină cont de recomandările Noii Agende Urbane (NUA). Acest document strategic elaborat de ONU promovează dezvoltarea urbană durabilă și definește parametrii acesteia, sfătuind orașele să se transforme prin planificare, dezvoltare, guvernanță și administrare, pe baza inovațiilor în materie de proiectare, legislație și politici economice și urbane.

Dezvoltarea urbană durabilă încurajează, de asemenea, decarbonizarea economiei și o tranziție energetică treptată către un model bazat pe surse regenerabile, care ar trebui să fie finalizată până în 2050, dacă se dorește respectarea Acordului de la Paris. Până atunci, orașele sustenabile vor fi economisit planetei 17 trilioane de dolari, conform previziunilor Comisiei globale privind economia și clima din cadrul The New Climate Economy (NCE).

Agricultură Durabilă pentru Bistrița. O necesitate, nu un moft

În încheiere, vin către dumneavoastră cu un subiect care îndeamnă la reflecții și anume, agricultura durabilă. Dragi bistrițeni, considerați că o să fiți mai sănătoși și mai fericiți dacă veți consuma alimente și produse din județul nostru? Alimente produse în vecinătatea orașului, produse naturale, autohtone. În felul acesta susținem economia orașului nostru, economia județului nostru și per total, economia regională.

Scopul agriculturii durabile este de a satisface nevoile alimentare și textile ale societății în prezent, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. Practicanții agriculturii durabile caută să integreze trei obiective principale în activitatea lor: un mediu sănătos, profitabilitate economică și echitate socială și economică. Fiecare persoană implicată în sistemul alimentar, cultivatori, procesatori de alimente, distribuitori, comercianți cu amănuntul, consumatori și gestionari de deșeuri, poate juca un rol în asigurarea unui sistem agricol durabil.

Există multe practici utilizate în mod obișnuit de persoanele care lucrează în agricultura durabilă și în sistemele alimentare durabile. Cultivatorii pot folosi metode pentru a promova sănătatea solului, pentru a minimiza utilizarea apei și pentru a reduce nivelul de poluare în cadrul fermei. Consumatorii și comercianții cu amănuntul preocupați de sustenabilitate pot căuta alimente ,,bazate pe valori” care sunt cultivate prin metode care promovează bunăstarea lucrătorilor agricoli, care sunt ecologice sau care consolidează economia locală. Iar cercetătorii din domeniul agriculturii durabile își încalcă adesea liniile disciplinare în activitatea lor: combină biologia, economia, ingineria, chimia, dezvoltarea comunitară și multe altele. Cu toate acestea, agricultura durabilă este mai mult decât o colecție de practici.

Este, de asemenea, un proces de negociere: o împingere și o tragere între interesele, uneori concurente, ale unui fermier individual sau ale oamenilor dintr-o comunitate, în timp ce aceștia lucrează pentru a rezolva probleme complexe legate de modul în care ne cultivăm alimentele și fibrele.

În concluzie, dragi bistrițeni și bistrițene, noi ne putem hotărî soarta și viitorul, noi avem puterea de a alege binele sau răul! Dacă fiecare locuitor al municipiului Bistrița ar dona 1 euro lunar pentru niște proiecte vizibile și palpabile, nu înșelătorii sau bătăi de joc la adresa cetățeanului, ne-am afla cu mult mai aproape de un viitor fericit și eficient, din toate punctele de vedere!

Tiberiu Moldovan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here