Motivele pentru care Mureşan, Hasnăş şi Cloşcă stau pentru a 5-a lună la răcoare

Ioan Ovidiu Mureşan, Roberto Hasnăş şi Leon Cloşcă, cei trei poliţişti bistriţeni care se află în arest preventiv încă din luna decembrie după ce procurorii DNA i-au acuzat de trafic de influenţă şi corupţie, vor mai sta după gratii până aproape spre finele lunii mai. În luna februarie, aceştia au fost trimişi în judecată, dosarul fiind pe rolul instanţei Tribunalului Maramureş. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, Mureşan, Hasnăş şi Cloşcă riscă să primească cel puţin 5 ani de închisoare pentru infracţiunile de corupţie de care sunt acuzaţi.

Până când procesul se va judeca pe fond, cei trei au solicitat judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Maramureş să schimbe măsura arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Hasnăş a fost ceva mai îndrăzneţ decât colegii lui de suferinţă, el încercând să-l înduplece pe judecătorul de dreptul şi libertăţi să înlocuiască în cazul său măsura arestului preventiv cu măsura controlului judiciar pe cauţiune. Solicitările au fost respinse în întregime, hotărârea fiind menţinută şi de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Cluj, unde cei Mureşan, Hansăş şi Cloşcă au depus contestaţie.

Riscă cel puţin 5 ani de închisoare

Gazeta de Bistriţa vă prezintă în acest număr, motivele generale pentru care cererile de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu le-au fost respinse lui Ioan Ovidiu Mureşan, Roberto Hasnăş şi Leon Cloşcă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Maramureş.

„Din probele administrate până în prezent în cauză (procese verbale de redare a conţinutului convorbirilor şi comunicărilor telefonice interceptate în baza autorizaţiilor emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi, procese verbale de percheziţii domiciliare şi ale unor mijloace auto, înscrisurile ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare şi ale unor mijloace auto autorizate, declaraţia inculpatului Hasnăş Roberto Emil), rezultă suspiciunea rezonabilă că, inculpaţii au comis pretinsele fapte pentru care sunt cercetaţi”, se arată în motivarea instanţei.

Potrivit documentului, cei trei poliţişti riscă să primească pedepse cu închisoarea mai mari de 5 ani.

„Inculpaţii sunt cercetaţi pentru comiterea unor infracţiuni de corupţie pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, respectiv de la 2 ani şi 8 luni închisoare la 9 ani şi 4 luni închisoare şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică (în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care este acuzat fiecare inculpat) şi respectiv de la unu la 5 ani închisoare (infracţiunea de efectuare de operaţiuni comerciale, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia îndeplinită, în scopul obţinerii pentru sine sau altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite de care este acuzat inculpatul Cloşcă).

Trio pericol public

Judecătorul de drepturi şi libertăţi susţine că menţinerea celor trei în arest preventiv este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică „această concluzie rezultând mai întâi din gravitatea deosebită a faptelor imputate acestora, raportat la întreaga activitate infracţională pretins a fi fost desfăşurată de inculpaţi, într-un interval de timp de aproximativ 6 luni, stopată doar prin intervenţia organelor de urmărire penală; cu referire specială la numărul mare de acte materiale din cuprinsul infracţiunilor de abuz în serviciu reţinute în sarcina fiecăruia, varietatea modalităţilor utilizate de sus-numiţi pentru a zădărnici activitatea normală şi legală de constatare, cercetare şi sancţionare a infracţiunilor şi/sau contravenţiilor din zona de competenţă a IPJ Bistriţa-Năsăud; toţi inculpaţii exercitându-şi atribuţiile de serviciu în scopuri străine celor ale instituţiei pe care o reprezentau, cu consecinţa afectării în mod grav a relaţiilor sociale referitoare  la buna desfăşurare a raporturilor sociale de serviciu în cadrul acestei instituţii, în scopul obţinerii, atât pentru sine, cât şi pentru alţii, de foloase necuvenite”.

„În plus, în privinţa inculpatului Cloşcă Leon Anton, pericolul concret rezidă şi din actele de comerţ pretins a fi desfăşurate de acesta, scopul fiind acelaşi, activitate incompatibilă conform dispoziţiilor art.45 din Legea 360/2002 privind statutul poliţistului şi care prevăd că, poliţistului îi este interzis să efectueze direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ sau să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar”, se mai arată în motivare.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Maramureş mai susţine că „gradul ridicat de pericol social al faptelor imputate inculpaţilor rezidă şi din faptul că, sus-numiţii foloseau prerogativele atribuţiilor conferite de funcţiile de conducere deţinute, ca mijloc de presiune la adresa subalternilor, aceştia din urmă fiind nevoiţi a-şi exercita funcţia în limitele trasate de inculpaţi; astfel că, resursele umane şi tehnice ale IPJ Bistriţa-Năsăud nu au fost folosite potrivit obligaţiilor legale şi de serviciu, în interesul cetăţenilor şi al instituţiei, ci discreţionar de către inculpaţi, conform solicitărilor unor persoane private”.

„Ori, calitatea specială a inculpaţilor, respectiv funcţionari publici investiţi cu exerciţiul autorităţii publice, reprezintă un statut ce impune obligatoriu respect pentru lege şi asigurarea aplicării corecte a acesteia; trebuie să reprezinte un model în acest sens pentru cetăţeanul de rând şi nicidecum să conducă la neîncrederea acestuia în autorităţile statului.

Pentru considerentele de fapt şi de drept expuse, raportat la gravitatea acuzaţiei penale, la circumstanţele în care faptele s-au produs, la persoana inculpaţilor, din perspectiva art.202 C.p.p., judecătorul a apreciat că, singura măsură preventivă care se impune a fi luată în speţa de faţă la acest moment procesual, pentru interesul bunei desfăşurări a procesului penal, dar şi proporţională cu scopul urmărit prin dispunerea acesteia, este aceea a arestării preventive a inculpaţilor”, se mai arată în motivare.

Larionesi a profitat cât a putut de relaţia cu şefii IPJ BN

Printre martorii audiaţi de procurorii DNA se numără persoane cu nume grele în judeţul Bistriţa-Năsăud, oameni de afaceri, primari sau politicieni. Între aceştia îl regăsim şi pe Traian Larionesi, patronul companiei Frasinul, unul dintre afaceriştii bistriţeni care are uşa larg deschisă din partea potentaţilor scenei politice din Bistriţa-Năsăud. Interesant este că deşi Larionesi a recunoscut faptul că a intervenit pe lângă Ioan Ovidiu Mureşan sau Roberto Hasnăş pentru a-şi rezolva anumite probleme, niciunul dintre anchetatori nu îl suspectează de trafic de influenţă. Iată şi câteva pasaje din motivarea Tribunalului Maramureş, document în care judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine aspecte în afara legii comise de poliţiştii mai sus amintiţi în urma traficului de influenţă exercitat de Larionesi.

„Din materialul probator administrat în faza de urmărire penală, reiese că la data de 30.06.2014, tatăl omului de afaceri Larionesi Traian a fost implicat într-un accident rutier, produs pe drumul dinspre Sângeorz Băi spre Ilva. Autovehiculul condus de L.I. (n. r. – tatăl lui Traian Larionesi) a intrat în coliziune cu un autoturism BMW, iar la faţa locului s-a deplasat poliţistul M.A. din cadrul Poliţiei oraşului Sângeorz Băi. La ora 18:23, în ziua de 30.06.2014, Larionesi Traian l-a contactat telefonic pe inculpatul Mureşan Ioan Ovidiu – inspector şef la IPJ Bistriţa Năsăud, comunicându-i faptul că poliţistul M.A. are intenţia de a reţine permisele de conducere ale celor doi conducători auto implicaţi în accident. În continuare, Mureşan Ioan Ovidiu i-a solicitat comisarului şef Hasnăş Roberto Emil să se deplaseze la Poliţia Sângeorz Băi şi să îl determine pe M.A. să nu reţină permisului de conducere al tatălui lui Larionesi Traian.

La data de 01.07.2014, ora 16:03:07, Hasnăş Roberto Emil i-a raportat telefonic inspectorului şef Mureşan Ioan Ovidiu faptul că ,,a rezolvat” problema cu M.A. Agentul principal de poliţie M.A. a întocmit procesul verbal seria 8911215/01.07.2014, prin care a dispus sancţionarea contravenţională a numitului U.M., CNP …, cu amendă de 360 lei şi cu reţinerea permisului de conducere pentru 30 de zile, nefiind aplicată nicio sancţiune tatălui lui Larionesi Traian”, se arată în motivare.

Traian Larionesi a intervenit şi pe lângă Roberto Hasnăş, căruia i-a solicitat să „ia măsuri” pentru ca autocamioanele firmei sale să nu mai fie oprite pentru control şi să primească amenzi. Tot lui Hasnăş, Larionesi îi cere să îl ajute să evite suspendarea permisului de conducere datorită depăşirii numărului maxim de puncte prevăzut de legislaţia rutieră în urma aplicării unor sancţiuni din partea unor poliţişti în alte judeţe din ţară.

„Hasnăş Roberto avea obligaţia să dispună măsurile necesare pentru suspendarea temporară a dreptului de a conduce al numitului Larionesi Traian, acesta din urmă având obligaţia de a preda permisul de conducere la IPJ Bistriţa Năsăud, pe perioada suspendării. Hasnăş Roberto îşi încalcă atribuţiile de serviciu şi îl instruieşte pe Larionesi Traiansă depună o contestaţie împotriva ultimei sancţiuni contravenţionale, pentru a împiedica suspendarea dreptului de a conduce. În data de 17.10.2014, Larionesi Traianîi comunică lui Hasnăş Roberto că „luni ajunge” la ofiţer „treaba aia” (contestaţia arătată).

Din adresa nr. 138544/29.01.2015 a IPJ Bistriţa Năsăud, rezultă că Larionesi Traiana fost sancţionat contravenţional, în judeţul Mureş, la data de 03.10.2014. La data de 09.10.2014, a fost tipărit Raportul nominal cu persoanele care au acumulat minim 15 puncte, rezultând că Larionesi Traiana acumulat 15 puncte penalizare, situaţie care impunea suspendarea dreptului de a conduce.

În acest context, la 10.10.2014, inculpatul Hansăş Roberto a semnat adresa nr. 199325, prin care Larionesi Traianera invitat să predea permisul de conducere, în termen de 5 zile. Această adresă a fost predată sub semnătură contravenientului, la data de 14.10.2014. Larionesi Traiannu a predat permisul de conducere, iar la data de 20.10.2014, sub nr. 199489, a depus la IPJ Bistriţa Năsăud certificatul de grefă emis de Judecătoria Năsăud, în dosarul nr. 2441/265/2014, înregistrat la 16.10.2014. În acest context, Larionesi Traiana formulat solicitarea de anulare a procesului verbal de contravenţie, după ce a fost avertizat şi instruit de către inculpat”, se precizează în documentul citat.

Potrivit aceluiaşi document, pe parcursul audierilor care au avut loc pe 11 decembrie 2014, Traian Larionesi a recunoscut în faţa anchetatorilor toate aspectele de mai sus.

Alţi edili care au dat cu subsemnatul la DNA

Printre aspectele reţinute de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Maramureş în motivare, apar câteva aspecte foarte interesante şi nu foarte cunoscute de publicul larg, în contextul în care apar implicate şi numele unor aleşi locali. Dacă într-un număr anterior la Gazeta de Bistriţa arătam implicaţiile pe care le-au avut primarii Mircea Runcan (Nimigea), Mircea Romocea (Năsăud) sau Horea Aurel (Ilva Mică) în acest dosar, iată că de data aceasta mai apar câteva nume.

Unul este cel al primarului comunei Mărişelu – Toma Someşan, căruia Roberto Hasnăş i-a cerut falsificarea unor stări de fapt. Mai precis discutăm despre eliberarea unei adeverinţe din care să reiasă că un anumit drum public din comună, pe care avusese loc un accident de circulaţie soldat cu decesul victimei, ar fi fost drum închis circulaţiei.

„Someşan Toma a eliberat şi a semnat adresa nr. 3245/26.06.2014, în care a menţionat că uliţa respectivă face parte din domeniul public al comunei Mărişelu, (…) însă a menţionat în mod mincinos că ,,acest drum de câmp nu este deschis circulaţiei publice”. Martorul Someşan Toma precizează că drumul respectiv era deschis circulaţiei publice, arătând că ,,nu îmi explic de ce am eliberat adeverinţa respectivă cu menţiunea că acel drum nu este deschis circulaţiei publice”.

În acest caz, a fost înregistrat, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa, dosarul penal cu nr. unic 2002/P/2014, instrumentat de Biroul Transporturi Feroviare Bistriţa”, se arată în motivare. Cu subsemnatul a dat în faţa procurorilor şi viceprimarul comunei Feldru, Iacob Sîngeorzan, care a intervenit pe lângă Leon Cloşcă pentru a-l scăpa basma curată pe cumnatul său, P.P., prins cu un transport de lemne de foc, circa 6 metri cubi, fără acte legale de provenienţă şi însoţire, motiv pentru care acesta ar fi trebuit sancţionat iar marfa să îi fie confiscată. Pentru acest serviciu, Cloşcă a fost răsplătit de viceprimarul Sîngeorzan.

„Inculpatul Cloşcă Leon Anton a primit diverse avantaje materiale, constând în punerea la dispoziţie a unui utilaj şi a unor panouri pentru cofraj, cu titlu gratuit, din partea lui Sîngeorzan Iacob- viceprimarul comunei Feldru, pe care le-a folosit cu titlu gratuit la păstrăvăria pe care o deţine în comuna Ilva Mică”, se arată în motivare.