Moştenitorii terenurilor din Staţiunea Pomicole au şanse tot mai mari să fie puşi în posesia proprietăţilor revendicate

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil raportul preliminar de adoptare de la Comisia de agricultură care vizează Proiectulrestituirii a 116 hectare din cadrul Staţiunii Pomicole Bistriţa către moştenitorii terenurilor foştilor proprietari. Drept urmare, proiectul are toate şansele să fie dezbătut săptămâna aceasta în plenul Camerei Deputaţilor. Dacă se va întâmpla acest lucru, situaţia moştenitorilor foştilor proprietari de terenuri din perimetrul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă(SCDP) Bistriţa se îndreaptă, se pare, spre rezolvare.În luna februarie a acestui an, aceştia şi-au prezentat problemele în cadrul Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaţilor.

Până să se primească OK-ul din partea Comisiei Juridice, moştenitorii foştilor proprietari s-au adresat şi Avocatului Poporului, însă spun că demersurile lor nu se vor opri aici, ei fiind decişi să scrie inclusiv Preşedinţiei.

În 2013, cinci dintre parlamentarii de Bistriţa-Năsăud, pe atunci toţi membri ai USL BN – deputaţii Doina Pană (PSD), Stelian Dolha (PNL)şiDaniel Suciu (PSD) şi senatorii Ioan Deneş (PSD) şi Dorin Dobra (PNL) – au iniţiat şi au depus în Parlament o iniţiativă legislativă care vizează modificarea unor anexe ale Legii 45/2009. În urma respectivelor modificări, moştenitorii foştilor proprietari din Bistriţa-Năsăud, care au dovedit cu acte că au deţinut terenuri pe suprafaţa administrată de Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă (SCDP) Bistriţa, ar putea intra în fapt în posesia acestora. Guvernul însă se pregătea la acea vreme să îşi asume răspunderea pentru Legea retrocedărilor proprietăţilor confiscate de regimul comunist, însă pentru bistriţeni nu s-a mişcat nimic.Mai mult decât atât, proiectul iniţiat de parlamentarii bistriţeni a intrat în 2013 în dezbaterea Senatului, prima cameră sesizată, dar a fost respins fiindcă la acea vreme comisiile de specialitate nu dăduseră avize favorabile.

Pe lângă actele care le dovedesc dreptul de proprietate în perimetrul SCDP Bistriţa, oamenii au şi decizii ale instanţei, definitive şi irevocabile. Cu toate acestea, din cauza unor legi strâmbe, niciunul dintre moştenitorii foştilor proprietari nu a putut fi pus în posesie.

Cu jalba-n proţap la comănduire

În luna februarie, bistriţenii care îşi revendică terenurile în perimetrul Staţiunii Pomicole au luat calea Bucureştiului şi s-au prezentat la una din şedinţele Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaţilor, în cadrul căreia a fost lămurită oarecum situaţi în care se află. Practic oamenii sunt cu legea şi dreptatea de partea lor, însă o altă lege apărută peste noapte în timpul procesului din instanţă a schimbat cursul lucrurilor.

Revenind la dezbaterile din Comisia pentru Agricultură s-a ajuns în final la un acord între părţi şi astfel s-au putut identifica şi soluţii, care au fost parafate într-un raport: trecerea terenului disponibil din domeniul public al statului în cel privat, administrat de ADS, iar acesta din urmă va avea termen 1-2 luni să-l pună la dispoziţia comisiei locale de fond funciar. Ca să nu se atingă de terenul necesar cercetării, adică cele 151 de hectare, propunerea finală a fost restituirea într-un coeficient de 78% a terenurilor din Bistriţa, urmând ca diferenţa să fie retrocedată în funcţie de coeficient în Slătiniţa.

Primăria a vrut toată suprafaţa

Instituţia care împiedicat cel mai mult ca moştenitorii să intre în posesia terenurilor revendicate din perimetrul Staţiunii Pomicole, este Primăria Bistriţa.

Suprafaţa pe care ar trebui puşi în posesie cei care au dovedit cu acte că antecesorii lor au deţinut teren în perimetrul SCDP, este de circa 81 ha, însă Primăria Bistriţa via Comisia locală de fond funciar a ţinut cu dinţii că are nevoie de 116 ha de teren pentru a pune în posesie pe toţi cei care sunt trecuţi pe Anexa 29. Din această cauză, ani la rând conducerea SCDP s-a opus, inclusiv în instanţă, motiv pentru care au avut de suferit şi cei care făceau dovada proprietăţii cu acte.

Conducerea staţiunii a motivat faptul că printre cei înscrişi pe Anexa 29 existau şi persoane care nu puteau dovedi cu acte în regulă că au deţinut suprafeţe de teren în perimetrul SCDP. Drept urmare a început un război dur în instanţă, în final judecătorii hotărând, în 2010, prin decizie definitivăşi irevocabilă că SCDP trebuie să pună la dispoziţia Comisiei municipale o suprafaţă de teren de 116 ha, existent pe cadastral Bistriţa.

Conducerea staţiunii a refuzat însă să predea cele 116 ha Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), pentru ca ulterior acestea să fie puse la dispoziţia municipalităţii,şi a cerut revizuirea parţiala a deciziei dată de judecători.

În respectiva cerere de revizuire se preciza că staţiunea nu are teren suficient pentru a fi pus la dispoziţia municipalităţii, întrucât pe cadastral Bistriţa există aproximativ 78 ha teren agricol plus circa 4 ha de teren neagricol, care per total ar acoperi doar necesarul pentru persoanele ce au dovedit cu acte fostele proprietăţi, aspect pe care de altfel conducerea SCDP nu l-a contestat absolut deloc. Cuiul din talpă a fost însă suprafaţa de teren la care staţiunea ar fi trebuit să renunţe în favoarea celor care nu au dovedit cu acte dreptul lor de proprietate pe perimetrul SCDP.

De cealaltă parte, Primăria Bistriţa a susţinut că pe Anexa 29 au fost înscrise persoane care au adus drept dovada extrase CF sau acte doveditoare în baza Registrelor Agricole. Potrivit municipalităţii, Comisia municipală a stabilit un număr de persoane care au făcut dovada cu cele doua tipuri de acte – extrase CF sau acte din evidenta agricolă. În 2006, înainte de emiterea hotărârii din 2007 a Comisiei judeţene, a fost o comisie paralelă a Prefecturii, din care au făcut parte reprezentanţi ai Prefecturii, ai Staţiunii de Cercetare şi ai ADS, comisie care şi-a însuşit rezultatul final, adică Anexa 29.

Cererea de revizuire a SCDP a fost respinsă în final de instanţă. Până să se ajungă însă la acest punct, au avut loc câteva întâlniri la nivelul Prefecturii, în cadrul cărora s-a luat în discuţie posibilitatea preluării de către Comisia locală a suprafeţei pentru care persoanele fizice înscrise pe anexa 29 făceau dovada proprietăţii cu CF-uri. Astfel, în cadrul unei asemenea întruniri care a avut loc în august 2010, directorul SCDP s-a arătat dispus să predea 82 ha de teren comisiei locale, nu însă şi primarul Ovidiu Creţu.

Lege adoptată pe parcursul unui proces în instanţă

În timpul derulării procesului a fost adoptată Legea 45/2010 deşi terenul era în litigiu pentru 116ha, ADS-ul neţinând cont de litigiu.Prin Legea nr 72/2011 au fost aduse modificări şi completări Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti, lege pe care parlamentarii bistriţeni au vrut să o modifice prin proiectul depus la Parlament, dar nu au avut succes.