Problemele privind terenurile din perimetrul Staţiunii pomicole Bistriţa, solicitate spre retrocedare de moştenitorii foştilor proprietari, sunt departe de final. Deşi în urmă cu câteva luni părea că lucrurile vor intra pe făgaşul normal şi vor fi rezolvate pentru ca toată lumea să fie mulţumită, s-a dovedit că a fost doar o furtună într-un pahar cu apă. Sătui să mai aştepte, moştenitorii au scris Avocatului Poporului, dar şi Preşedinţiei şi Primului-ministru.
„Telenovela” moştenitorilor de terenuri din perimetrul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă (SCDP) Bistriţa continuă. După ce au fost cu jalba-n proţap în Parlamentul României unde în cadrul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaţilor s-a dezbătut situaţia lor, s-a identificat şi o soluţie – parte din suprafaţa care ar trebui retrocedată să fie în perimetrul SCDP de pe cadastral Bistriţa, parte de pe cadastral Slătiniţa.
De atunci încoace,nimic nu s-a mai întâmplat. Oameniis-au ales doar cu promisiunea că problema lor va fi luată în discuţie şi în Comisia Juridică pentru a fi încheiat circuitul legal în ceea ce priveşte o eventuală modificare legislativă astfel încât toate părţile să fie mulţumite.
Încă o dată dezamăgiţi, oamenii au scris o petiţie Avocatului Poporului. În numele tuturor semnează Gabriel Breşfelean, moştenitoarea lui Avram Baruch, care a revendicat şi i s-a recunoscut de către instanţe dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de opt hectare de teren din permimetrul Staţiunii Pomicole.
Tergiversări peste tergiversări
„Mă adresez D-voastrăîn numele a 59 de familii din Bistriţa care aşteptăm de mai bine de 20 ani să intrăm în posesia terenurilor care ni se cuvin de la SCDP Bistriţa, ADS Bucureşti prin reprezentata Bistriţa şi Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Pomicola Bistriţa care au tergiversat şi tergiverseazăîn mod nejustificat întocmirea documentelor de predare a terenurilor pe care le administrează pe raza Municipiului Bistriţa în vederea punerii în posesie a persoanelor îndreptăţite care au deţinut teren în perimetrul Staţiunii şi a căror suprafaţă a fost validată prin Hotărâri ale Comisiei Judeţene de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa Năsăud, Hotărâri menţinute prin sentinţe judecătoreşti definitive şi irevocabile”, scrie Gabriel Breşfelean în petiţia adresată Avocatului Poporului, precizând şi numărul actelor oficiale invocate.
Legi adoptate pe parcursul litigiilor din instanţă
În acelaşi timp, bistriţeanca atinge un punct extrem de sensibil al problemei cu privire la terenurile din staţiune, care de fapt i-a şi împiedicat ulterior pe toţi moştenitorii să fie puşi în posesie în mod real. Este vorba de apariţia unor legi, adoptate în timp ce oamenii se luptau cu instituţiile statului în instanţă pentru a-şi redobândi proprietăţile, legi care prevăd ca terenurile din perimetrele staţiunilor de cercetare să treacă din domeniul privat al statului în domeniul public.
„Hotărârea Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate private asupra terenurilor Bistriţa nr 825/2007 prin care a fost validată suprafaţa de 116ha teren agricol (în perimetrul SCDP) pe raza localităţii Bistriţa a fost atacată cu plângere în instanţă de către SCDP Bistriţa, acţiune ce a făcut iniţial obiectul Dosarului Civil nr 7618/190/2007 respectiv nr.3980/190/2009 al Judecătoriei Bistriţa. Cu toate că plângerea a fost respinsă prin Sentinţa Civilă nr.7275/2009, soluţia instanţei fiindu-ne favorabilă, SCDP a atacat-o cu recurs, recurs care a făcut obiectul Dosarului nr.3980/190/2009 respins ca nefondat prin Decizia Civilă nr.153/R/2010 a Tribunalului Bistriţa Năsăud. Prin urmare Sentinţa Civilă nr.7275/2009 este definitivăşi irevocabilă. Faţă de aceasta soluţie SCDP-ul a solicitat revizuirea, care la rândul său a fost respinsă ca inadmisibilă.
În timpul derulării procesului a fost adoptată Legea 45/2010 deşi terenul era în litigiu pentru 116ha, ADS-ul neţinând cont de litigiu. (…) Prin Legea nr 72/2011 au fost aduse modificări şi completări Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti’’ şi a sistemului de cercetare dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare”, scrie Gabriela Breşfelean, ea arătând totodată punctele sensibile ale acestor prevederi legale care au contribuit major la situaţia în care moştenitorii nu pot intra efectiv în posesia terenurilor revendicate.
„Dacă forma iniţială a art. 46(1) din Legea nr 45/2009 prevedea ca terenurile aflate în administrarea unităţilor şi instituţiilor de cercetare, dezvoltare din domeniul agricol şi cele aflate în administrarea instituţiilor de învăţământ de stat rămân în continuare în administrarea acestora şi nu pot fi scoase din proprietatea publicăşi din administrare decât prin lege, art.46(1), astfel cum a fost modificat prin Legea nr 72/2011, exceptează de la aceasta procedură«terenurile retrocedate potrivit Legii». Din conţinutul prevederilor modificatoare ale Legii nr72/2011, rezultă că aceasta a fost şi intenţia Legiuitorului, o procedură mai simplificatăşi în interesul persoanelor cărora le-a fost reconstituit dreptul de proprietate în baza Legilor Fondului Funciar.
Un alt aspect a rămas nereglementat de lege, respectiv cel cu privire la «suprafaţa indispensabilă cercetării», această suprafaţă nefiind nici definită, nici stabilită de lege, fapt ce a dat naştere unor interpretări abuzive din partea ADS-ului iar la nivel local din partea reprezentatei acesteia şi SCDP-ului în a stabili după bunul plac suprafaţa considerată«indispensabilă cercetării».
Potrivit prevederilor art. 34,alineat 6 din Legea nr.45/2009: «Pentru terenurile aflate în perimetrul administrat de unităţile publice de cercetare dezvoltare, retrocedate proprietarilor în baza documentelor care atestă calitatea de proprietari, Comisiile Judeţene de aplicare a Legilor Fondului Funciar atribuie terenuri în compensare instituţiei publice de cercetare dezvoltare şi unităţilor de învăţământ superior agricol şi silvic. Atribuirea în compensare a terenului retrocedat se face din patrimoniul Agenţiei Domeniilor Statului, în alte locaţii aflate în proprietate publică sau privată a statului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi».
Prin urmare, chiar dacă terenurile au fost reconstituite proprietarilor, suprafaţa destinată cercetării nu poate fi afectată atâta timp cât, actul normative sus menţionat prevede posibilitatea acordării instituţiilor publice de cercetare şi dezvoltare, de teren în compensare care va fi retrocedat de către Agenţia Domeniilor Statului”, mai precizează Gabriela Breşfelean în petiţia adresată Avocatului Poporului.
În atenţia conducătorilor României
Odată cu această petiţie, Gabriela Breşfelean s-a adresat şi Preşedinţiei României, dar şi primului ministru, cărora le expune, într-o variantă ceva mai restrânsă situaţia în care se află persoanele care îşi revendică proprietăţile aflate în perimetrul Staţiunii Pomicole Bistriţa.
