Starea monumentelor culturale din judetul Bistrita-Nasaud este una tragica. Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Bistrita Nasaud (DJCCPCN BN) se confrunta cu diverse probleme în ceea ce privesc activitatea lor cu privire la protejarea, restaurarea, conservarea si punerea în valoare a patrimoniului national din judet. Principalul vinovat pare a fi Ministerul Culturii si Cultelor care refuza cu vehementa sa ofere sprijin numarului mic de angajati din cadrul DJCCPCN BN
Monumente multe, interes deloc
În prezent în municipiul Bistrita sunt inventariate 769 de monumente istorice, dintre care 383 sunt situri arheologice, 367 monumente de arhitectura, zece monumente de for public si noua monumente memoriale si funerare.
Potentialul cultural al judetului este conferit de numarul mare de monumente istorice (530) si de patrimoniul cultural mobil carora li se mai adauga si traditiile specifice zonei.
În acest domeniu la nivelul judetului exista: monumente si situri arheologice; cladiri si case memoriale; monumente de arta plastica si cu valoare memoriala; zone istorice urbane si rurale.
Potentialul turistic al judetului Bistrita-Nasaud este extrem de mare. Zona montana si zonele turistice sunt vizitate de turisti care iubesc drumetiile, odihna, dar si cultura si istoria.
Avem cu ce ne lauda, dar din pacate nu avem de ce. Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) se mândreste cu monumentele istorice din judet, dar le lasa sa se prabuseasca în nepasare, pe motiv ca nu sunt bani suficienti pentru a investi în ele. Ani de-a rândul numerosi investitori au dat târcoale „minei de aur neexploatate”, dar din diverse motive alesii nostri i-au gonit. Judetul Bistrita-Nasaud este o zona cu un potential economic si turistic ridicat, de unde s-ar putea scoate sume frumoase de pe urma celor care trec „pragul” judetului pentru a putea vedea ce au lasat în urma stramosii nostri.
MCC se mândreste cu ruine
Au trecut anii si din pacate MCC se poate mândri doar cu elemente de simbol cultural care au valoare de unicat, dar care au ajuns în parangina. Multe dintre acestea nu au fost restaurate si nu au fost întrebuintate pentru a spori potentialul turistic. Printre vestigiile istorice mai importante se afla Biserica Evanghelica din centrul municipiului Bistrita, construita în urma cu aproape 600 de ani. Aceasta este reprezentativa pentru arhitectura gotica a Evului Mediu, iar alaturi de ea se afla un alt complex arhitectural medieval – Sirul Sugalete. La numai 500 de metri se afla Biserica Manastirii Franciscane din secolul al XIII-lea, actualmente biserica ortodoxa, în imediata apropiere un fragment din zidul de piatra care înconjura cetatea Bistrita. Alte fragmente destul de mari ale acestui zid se mai pastreaza în apropierea parcului orasului, unde încastreaza si un bastion de aparare, "Turnul dogarilor", refacut asa cum arata el în urma cu o jumatate de mileniu.
Patrimoniul cultural mobil este reprezentat de diferite bunuri cu o valoare deosebita istorica sau documentara, etnografica, artistica sau tehnico-stiintifica. Cele mai mari valori sunt constituite din bunurile cu semnificatie istorica, documentara, artistica si etnografica care apartin în majoritate MCC, dar si cultelor religioase din judet. Prin aceste valori se contureaza specificul national al culturii, recunoscut pe plan international. Starea actuala a unor bunuri de patrimoniu este deplorabila si impune interventii de restaurare, în special asupra patrimoniului iconografic eclezial în care se regasesc valori exceptionale reprezentate de icoane din sec. XVIII.
DJCCPCN BN vs. MCC
Confuzia care apare printre cetatenii nemultumiti de starea patrimoniului cultural este aceea ca DJCCPCN BN este principala institutie vinovata pentru situatia care s-a creat de-a lungul anilor. Gresit însa, principalii vinovati pentru parasirea monumentelor istorice în nepasare sunt reprezentantii Ministerului Culturii si Cultelor. Câteva dintre monumentele istorice din judet care fac parte din patrimoniu sunt sub directa administrare a Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud. În conformitate cu prevederile HG. 78/2005, Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Bistrita-Nasaud nu mai este operator cultural, ceea ce înseamna ca MCC nu a mai alocat niciun ban pentru actiunile cultural-educative, religioase de interes international, national, regional, judetean sau local. Astfel, responsabilitatea a fost plasata institutilor culturale cu subordonare judeteana. Ca atare, din 2005, DJCCPCN BN nu s-a mai putut implica pentru integrarea monumentelor într-un program turistic. Astfel mai de voie mai de nevoie monumentele istorice ale judetului sunt date uitarii.
Personal putin
Degradarea acestora este evidenta. Ne întrebam totusi cum ar putea cinci functionari publici si trei angajati pe baza de contract de munca sa aduca la normal ce a distrus timpul? Personalul putin este o alta problema cu care se confrunta directia. Organigrama acestei institutii prevede un numar foarte mic de personal de specialitate în contextul în care unele legi prevad expres existenta serviciilor de specialitate. Pentru o buna monitorizare a monumentelor istorice este nevoie de circa 25 posturi de executie. ”Oricât de binevoitori am fi, un singur om nu poate rezolva toate problemele. Avem conditii bune de munca, dar ce folos daca MCC nu mareste schema pentru a putea încadra mai multi salariati. Ma tem de Dumnezeu si de legi dar asa nu mai putem face fata”, a declarat Ioan Burcusel, directorul executiv al DJCCPCN BN.
Lucru mult, degeaba
Activitatea DJCCPCN BN este structurata pe urmatoarele activitati: deplasari în judet pentru analizarea starii monumentelor, întocmirea fiselor analitice de evidenta, întocmire si comunicare catre proprietari a obligatiilor privind folosinta monumentelor istorice sau emiterea de avize provizorii de folosinta privind monumentele istorice. Directorul DJCCPCN BN, Ioan Burcusel a declarat: ”Avem sarcini de monitorizare a patrimoniului cultural cu privire la întretinerea si restaurarea monumentelor. Noi completam baza de date, inclusiv proprietarii de drept a cladirilor vechi”. Legea 422/2001 prevede ca orice interventie asupra monumentelor istorice sau cele situate în zona de protectie nu se pot efectua fara avizul directiei. Problema care apare pentru acordarea de avize este ca în prezent exista numeroase litigii între fostii si actualii proprietari, care nu au fost clarificate, si în concluzie avizele nu pot fi acordate. Proprietarii de monumente sau situri aflate în zona de protectie care îsi propun sa purceada la restaurarea acestora trebuie sa întocmeasca o serie de documente. ”Aceste dosare ajung la noi. Consilierul superior Mihaela Somesan se duce la fata locului si întocmeste fisa analitica. Pentru avizarea documentatiilor tehnice privind diferite interventii asupra monumentelor istorice, MCC a stabilit Comisii zonale de specialitate. Judetul nostru este arondat la Comisia din Baia-Mare care mai cuprinde si judetele Satu-Mare si Maramures. Lunar ne deplasam cu documentele la Baia Mare, deoarece avizele acestor specialisti sunt obligatorii si consultative. Operatiunea în sine de avizare lunara este greoaie, comisia de acolo având ultimul cuvânt: îsi dau sau nu avizul pentru lucrari”, a precizat Ioan Burcusel.
Astfel, din pricina sistemului anevoios multe cereri de reabilitare asteapta înca raspuns, timp în care monumentele istorice se capata o înfatisare care distruge aspectul istoric al cladirii sau, mai rau pot disparea. În urma actiunilor comune de control în cazul lucrarilor la monumentele istorice si în zonele de protectie, au fost întocmite în acest an sapte procese verbale la fata locului. Directia în colaborare cu Serviciul Monumentelor Istorice din cadrul Primariei Bistrita, Inspectoratul Judetean în Constructii si Serviciul de Investigatii Criminale, Departamentul de patrimoniu cultural din cadrul Inspectoratului de Politie Judetean Bistrita-Nasaud (IPJ BN), au scos la iveala în urma controalelor efectuate numeroase renovari asupra monumentelor istorice care nu aveau avizele necesare. Astfel sapte persoane avizate pentru încalcarea legii s-au ales cu dosare penale.
Elisabeta Ciuta
