Modificarile aduse Codului fiscal si Codului de procedura fiscala

Astfel, începand cu vineri, 1 mai, impozitul pe profit şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor obligă contribuabilii plătitori să achite impozitul minim (forfetar), calculat în funcţie de veniturile înregistrate la data de 31 decembrie a anului anterior, pe tranşe de venit. Impozitul minim (forfetar) se va plăti doar în cazul în care impozitul pe profit/impozitul pe venitul microîntreprinderilor, calculat conform prevederilor legale – în baza datelor din contabilitatea agentului economic, este mai mic decât cel stabilit în funcţie de veniturile totale anuale. Astfel, dacă veniturile totale anuale sunt de până la 52.000 de lei, impozitul minim anual este de 2.200 de lei; în cazul veniturilor cuprinse între 52.001 şi 215.000 lei – impozitul minim anual este de 4.300 de lei; între 215.001 şi 430.000 lei – impozitul minim anual: 6.500 de lei; între 430.001 şi 4.300.000 lei – impozitul minim anual: 8.600 de lei; între 4.300.001 şi 21.500.000 lei – impozitul minim anual: 11.000 de lei; între 21.500.001 şi 129.000.000 lei – impozitul minim anual: 22.000 de lei; peste 129.000.001 lei – impozitul minim anual: 43.000 de lei.

Cheltuielile privind combustibilul

Deductibilităţi fiscale la calculul impozitului pe profit, în perioada 1 mai 2009 – 31 decembrie 2010, sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată de 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de nouă scaune de pasageri, inclusiv scaunul şoferului, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în una dintre categoriile vehiculelor utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă, vehiculelor utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi şi vehiculelor utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane, instruirea de către şcolile de şoferi.

Dreptul de deducere a TVA are limitări speciale

Pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată de 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de nouă scaune de pasageri, inclusiv scaunul şoferului, până la 31 decembrie 2010 inclusiv, nu se deduce TVA aferentă achiziţiilor acestor vehicule şi nici TVA aferentă achiziţiilor de combustibil destinat utilizării vehiculelor cu caracteristicile respective. Această regulă are însă şi excepţiile ei, precum vehiculele din următoarele categorii: vehiculele utilizate exclusiv pentru intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă, vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi, vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane, instruirea de către şcolile de şoferi, transmiterea folosinţei în cadrul unui contract de leasing financiar sau operaţional şi vehiculele achiziţionate în scopul revânzării.

Întârzierea şi incorectitudinea declaraţiilor recapitulative: contravenţii şi sancţiuni

Reprezintă contravenţie nedepunerea la termenele prevăzute de lege a declaraţiilor recapitulative privind livrările/achiziţiile intracomunitare de bunuri – formularul 390 – sau depunerea acestora cu sume incorecte ori incomplete. Contravenţia respectivă se sancţionează cu amendă de 2 la sută din suma totală a achiziţiilor/livrărilor intracomunitare de bunuri nedeclarate sau, după caz, din diferenţele nedeclarate rezultate ca urmare a declaraţiilor incorecte ori incomplete.

Inutilitatea modificărilor codului fiscal

Analiştii sunt de părere că rescrierea şi republicarea legislaţiei fiscale nu va pune capăt obiceiului guvernului de a o modifica şi completa de pe o zi pe alta.

Codul Fiscal a fost modificat de peste 30 de ori în ultimii aproape cinci ani, după ce a fost publicat pentru prima dată la finele anului 2003. Două dintre cele 34 de acte – ordonanţe, majoritatea dintre ele de urgenţă, hotărâri, legi, norme – care modifică, abrogă sau completează articole ale legii fiscale au fost publicate de guvern chiar în ultima lună. Este vorba despre ordonanţa de urgenţă din 25 martie care a devansat termenul de majorare a accizelor pentru ţigări şi alcool şi cea din 14 aprilie care instituie impozitul minim pe afacerile companiilor. Problema modificărilor periodice nu va fi finalizată nicidecum odată cu rescrierea şi republicarea legii de căpătâi în domeniul taxelor şi impozitelor.
Acestea dau peste cap bugetele şi planurile firmelor şi îi împiedică pe investitorii străini să construiască businessuri în România.

„Bineînţeles că predictibilitatea este cheia, iar instabilitatea este de prost augur pentru mediul de afaceri. Singura scuză a autorităţilor pentru recentele modificări este faptul că e criză şi trebuie să se adapteze”, a declarat pentru presa centrala Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). În opinia sa, „rescrierea Codului Fiscal este pur formală”. Dragoş Cabat, preşedintele Camerei Analiştilor Financiari (CFA România), declara pentru presa centrala că această lipsă de consecvenţă în politica fiscală a guvernului îi afectează pe toţi oamenii de afaceri. În opinia sa, stabilitatea fiscală va putea fi posibilă doar când „vom avea programare bugetar-fiscală multianuală”. El a afirmat că actuala lege fiscală trebuie modificată drastic, deoarece este „prea complicată”, iar republicarea sa ar trebui să însemne faptul că actul normativ nu va mai fi schimbat în următorii cinci-zece ani. „Deocamdată, este modificat puţin, de faţadă. Vor mai trece încă doi-trei miniştri de finanţe până vom avea un Cod Fiscal cum trebuie”, conchide Cabat.

Delia Hriţuleac