Miscarea Jobbik – extremismul maghiar, in crestere

Privind imaginea în oglindă şi făcând o paralelă cu aceleaşi alegeri pentru Parlamentul European care au avut loc la noi, cineva răuvoitor ar putea să spună că PRM, care a obţinut jumătate din procentele câştigate de partidul din Ungaria, a reuşit să aibă acelaşi număr de europarlamentari – trei. Dar, indiscutabil, nu poate fi făcută nicio paralelă între cele două partide.

Linii paralele

După aderarea României la UE, naţionalismul, sau mai bine spus un anume naţionalism cu o tentă mai virulentă a dispărut aproape în întregime. Alegerile generale au demonstrat cu prisosinţă acest lucru. PRM-ul lui Vadim Tudor nu a mai atins pragul electoral şi a rămas pe dinafară. Lucrurile păreau că merg pe această pantă, evident descendentă. A fost nevoie de arestarea lui Becali de către DNA şi gestul unic a lui Vadim Tudor, ca acesta să fie trecut pe listele acestui partid pentru europarlamentare. Mai departe a vorbit notorietatea lui Becali, care la rândul lui a fost creat de echipa de fotbal Steaua, pentru ca PRM să obţină trei mandate de europarlamentar. Dar lucrurile se opresc aici. Aşa-zisul extremism al PRM a fost mai mult o reacţie la unele acţiuni ale UDMR.

„Vom cuceri Europa din nou”

Jobbik deţine în Ungaria numai cu un loc mai puţin decât socialiştii aflaţi la putere la Budapesta. Retorica Jobbik este net una anti romi şi o critică continuă a guvernului maghiar, dar nu numai. A reţinut atenţia un poster al Jobbik de la europarlamentare, care într-o traducere aproximativă proclama că „Vom cuceri Europa din nou. Sunt Arpad, am 1160 de ani şi unii spun că sunt extremist sau nazist. Dar adepţii mei devin din ce în ce mai puternici. Depinde şi de votul tău să intrăm în Parlamentul European… Nu aş fi crezut că poporul meu va ajunge aici. Ajută-mă să pot fi mândru de voi, acolo sus… Ungaria aparţine ungurilor”. Chiar cetăţeni maghiari afirmă că strigătul de „luptă” – „Ungaria aparţine ungurilor” – este îndreptat împotriva ţiganilor şi evreilor. Ciudat, chiar în statistici oficiale maghiare componenţa etnică arată că sunt 95% unguri, 2% ţigani şi 3% alte naţionalităţi. În condiţiile acestea, strigătul de luptă al Jobbik, „Ungaria aparţine ungurilor” este nelalocul lui şi nu are nici un sens. Cei de la Jobbik, probabil, cred că Ungaria este condusă numai de evrei şi de aici lozinca respectivă.

Neluat în seamă, a dat lovitura pentru PE

Ungaria, ca şi România, are şi imaginile ei urâte, iar una dintre acestea este reprezentată de naţionalismul exacerbat şi de extremism. După unele statistici, maghiarii s-ar situa pe locul doi, într-un clasament al sentimentului naţional, după americani. Fără doar şi poate, maghiarii sunt naţionalişti şi îşi iubesc sincer patria. Uitaţi-vă la modul în care ei îşi sărbătoresc zilele naţionale, ei se simt legaţi de importanţa evenimentului respectiv. La noi, observaţi câţi oamenii se adună în Piaţa Centrală din Bistriţa, de 1 Decembrie, Sărbătoarea Drapelului, etc. Concluzia este mai mult decât evidentă.
În general, în timpul perioadelor de criză extremismul are condiţii prielnice de dezvoltare. Obţinerea a 15% din voturi de către Jobbik şi implicit a trei fotolii de europarlamentar, cu unul mai puţin ca socialiştii, a dat peste cap orice previziune. Există voci din Ungaria, partide politice, diferiţi analişti politici, care recunosc că au tratat cu indiferenţă Jobbik, nereuşind să-l neutralizeze la timp, dar între timp au realizat că gluma se îngroaşă. La ora actuală, Jobbik este aproape pe picior de egalitate cu socialiştii.

Duşman declarat al ţiganilor

La început Jobbik, a fost o mişcare studenţească de dreapta, transformându-se în partid politic în 2003. De la început, Jobbik a avut un discurs antieuropean şi xenofob, că ţara a fost vândută străinilor, în special evreilor etc. La alegerile din 2006, Jobbik, în alianţă cu un partid de extremă dreapta, MIEP, nu au atins pragul electoral, acesta din urmă dispărând din peisajul politic al ţării vecine. A fost nevoie să vină criza şi de punerea în practică a ideii lui Gabor Vona, liderul Jobbik, de a înfiinţa Garda Ungară, o formaţiune paramilitară, echipată cu o uniformă aproape identică cu a fasciştilor maghiari din perioada ultimei conflagraţii mondiale. Duşmanul declarat al Gărzii Maghiare îl constituie comunităţile de ţigani. Criminalitatea crescută în rândul ţiganilor din Ungaria a dus la creşterea rândurilor Gărzii Maghiare, la circa 2.000 de persoane, majoritatea tineri. S-au înmulţit demonstraţiile împotriva ţiganilor, dar în ultima perioadă se manifestă şi anumite tendinţe revizioniste, de contestare a Tratatului de la Trianon.

Şi-a întins tentaculele în România

În acest contest, Jobbik, prin braţul violent numit Garda Maghiară, încearcă să racoleze membri din România. Au fost asemenea încercări şi ele continuă chiar şi în unele zone din judeţul Bistriţa-Năsăud. În anul 2008, la Gheorgheni, în România, s-a organizat o tabără de către tinerii maghiari ardeleni, de instruire şi pregătire la care a fost invitat şi a participat liderul Jobbik, Gabor Vona. Cu această ocazie, liderul Gărzii Maghiare şi-a prezentat platforma politică. De menţionat faptul că un tribunal din Budapesta a interzis această organizaţie cu evidentă tentă paramilitară. În discursul lui Vona, ţinut în faţa tinerilor maghiari de la Gheorgheni, s-a bătut monedă pe lozinci de genul „ ..astăzi, inima maghiarimii bate în Ardeal”, subliniind că scopul Gărzii Maghiare este „să-i trezească pe ungurii din interior”, iar el personal vine aici pentru a găsi „inspiraţie”.

Reacţii dure în Slovacia

Îngrijorător este faptul că unele principii susţinute de Jobbik, anumite nuanţe antieuropene, poziţia faţă de maghiarii de dincolo de graniţe, sunt identice cu cele ale FIDESZ, condus de fostul premier Orban. O declaraţie a acestuia, privind „eurodeputaţii maghiari din Bazinul Carpatic”, a stârnit nişte reacţii deosebit de dure în parlamentul slovac.

În România, nicio reacţie

În România, Jobbik, braţul paramilitar Garda Maghiară, nu a trezit niciun fel de reacţii. Românii, cu un spirit extrem de tolerant, nu au reacţionat nici la manifestările unde se intonează Imnul Secuiesc şi se scandează lozinci de genul „Să piară Trianonul!”.

Puii din Italia

Dar Garda Maghiară nu este o mişcare izolată, ea a reuşit să facă şi pui. În Italia a apărut GNI, Garda Naţională Italiană. Pe fondul crizei economice generalizate, aceasta are un discurs împotriva străinilor, inclusiv a românilor. Uniforma de tip paramilitar a acestora aminteşte de uniforma Gărzii Maghiare. Cămaşă închisă la culoare, vulturul imperial pe caschetă şi o brăţară de culoare neagră cu „soarele negru”, atât de iubit de SS-işti, amintesc de epoca lui Mussolini. Gaetano Saya, liderul acestei organizaţii paramilitare de tip fascist, cel puţin tolerată de Berlusconi, respinge acuzaţiile care i se aduc. GNI are 23.000 de voluntari înscrişi, iar Saya afirmă că organizaţia este un corp de auto-apărare cetăţenească, în concordanţă cu decretul lege al guvernului italian, care autorizează cetăţenii să-şi organizeze singuri „ronde” în cartiere.

Jobbik cere anticipate

Succesul Jobbik a stârnit preocupări mai ales în Slovacia, pe care reprezentanţii acestui partid o consideră un apendice al Ungariei. Preocupări a declanşat chiar şi în propria ţară, Ungaria, unde primul ministru Gordon Bajai, declară că succesul extremiştilor Jobbik constituie o problemă majoră pentru Ungaria. Pretenţiile Jobbik nu se opresc aici, tot mai insistent aceştia solicită alegeri legislative anticipate.

Zaharia Cotoc