După cum Gazeta de Cluj preconiza din 2013, CNADNR se va reforma urmând să apară Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere, iar potrivit unor informaţii, la conducerea ei va fi ”înşurubat” clujeanul Mircea Pop. Această structură se “pritoceşte” pentru atragerea de fonduri UE pentru următorul exerciţiu, iar banii europeni destinaţi construirii celor 3.000 de km de autostradă vor putea fi mai bine dirijaţi. Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR) va fi o societate comercială pe acţiuni cu personalitate juridică, de interes strategic naţional, şi va funcţiona sub autoritatea Ministerului Transporturilor
Încă din 2012 s-a pus problema divizării CNADNR în Compania/Agenţia Naţională de Autostrăzi şi Compania Naţională de Drumuri, cea din urmă urmând să intre în administrarea Ministerului Transporturilor. În 2013, Ponta l-a avizat pe Dan Şova, care coordona Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, să înceapă procedurile de divizarea CNADNR-ului în cele două structuri enunţate anterior.
Societatea va încasa lunar de la CNAIR o cotă parte din rovigneta partajată precum şi din tarifele de trecere a podurilor, inclusiv din alte venituri după mecanismul prevăzut în prezenta ordonanţă şi va desfăşura activităţi de concesionare a spaţiilor de servicii situate de-a lungul autostrăzilor şi a drumurilor expres pentru asigurarea de servicii necesare desfăşurării traficului auto precum şi a altor activităţi economice.
Capitalul social iniţial al CNIR va fi în valoare de 50.000.000 lei şi va fi subscris şi integral vărsat în numerar de statul român în calitate de acţionar unic, prin Ministerul Transporturilor. Capitalul social va fi divizat în 5.000.000 de acţiuni cu o valoare nominală de 10 lei fiecare.
Personalul CNIR va fi angajat numai prin concurs, pe bază de contract individual de muncă.
CNAIR va transfera, în mod etapizat, proiectele de infrastructură de transport rutier pentru dezvoltarea infrastructurii de transport către CNIR.
„Proiectele de infrastructură de transport rutier se transferă către CNIR în vederea implementării, cu condiţia ca aceasta să dispună de personalul minim necesar în vederea implementării, gestionării resurselor financiare necesare proiectelor, derulării procedurilor de achiziţie publică dacă va fi cazul sau coordonării activităţii de proiectare, astfel încât să se asigure continuitate în implementarea proiectelor de infrastructură de transport. Pentru fiecare proiect de infrastructură de transport rutier care se transferă se va încheia protocol de predare-primire între CNAIR şi CNIR”, se precizează în nota de fundamentare.
Tras pe linie moartă până la noi ordine
Într-un răspuns al CNADNR vizavi de poziţia pe care Mircea Pop o ocupă în cadrul companiei se arată că el nu mai este angajat al CNADNR dar, cu toate acestea, el ocupă în continuare o poziţie în cadrul consiliului de administraţie, chiar dacă de numele lui se leagă o serie de scandaluri. Mircea Pop a demisionat din funcţia de şef al CNADNR din cauza a numeroase reclamaţii venite pe tema deszăpezirii drumurilor. La data respectivă, premierul Ponta aprecia că interimatul lui Mircea Pop la CNADNR trebuie să fie „foarte scurt”, însă se pare că aprecierile lui Ponta nu sunt în concordanţă cu realitatea.
Mircea Pop face parte dintr-o familie extrem de elitistă din Cluj Napoca. Unul dintre fraţii lui, Liviu, este unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi clujeni şi profesor la Facultatea de Drept, iar celălalt frate a fost liderul Cartelului Alfa, Grigore Pop. De asemenea, fraţii Pop sunt rude ale fostului secretar al Consiliului Judeţean Cluj, Măriuca Pop, care s-a pensionat la începutul acestui an. Mai departe, cei menţionaţi anterior sunt înrudiţi cu procuroarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT) Cluj, Daciana Deritei, care, împreună cu şeful DIICOT Cluj, Mircea Hrudei, au instrumentat dosarele Paszkany, Gazeta, şi acuzaţiile de spălare de bani aduse unui grup de oameni de afaceri din cadrul Băncii Transilvania (Horia Ciorcilă, Rareş Nilaş şi Gicu Gânscă).
Se pregătesc tacâmurile pentru banii UE
Clujeanul Mircea Pop se potriveşte perfect în acest puzzle, mai cu seamă şi ţinând cont de faptul că intenţiile pentru structura managerială a viitoarei Agenţii pentru autostrăzi merg spre o conducere asigurată de o societate privată.
„Autostrăzile care se află în construcţie aferente exerciţiului financiar 2007-2013 vor rămâne în continuare la CNADNR până la finalizare, deoarece CNADNR este beneficiarul de fonduri europene înregistrat la Comisie pentru 2007-2013. Pe măsură ce se termină, vor fi transferate şi ele la Agenţie. Agenţia de Autostrăzi se ocupă din punct de vedere financiar de absorbţia fondurilor europene şi de proiectele 2014-2020, de toate contractele de concesiune, de autostrăzile construite din alocaţii de la bugetul de stat. Trec, de asemenea, toate cele construite pe POS-T şi finalizate. Noi nu prea avem, noi avem mai mult pe BEI (Banca Europeană de Investiţii n.r), BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare n.r) şi fondurile ex-ISPA, fondurile de preaderare, cum sunt Timişoara-Arad, Bucureşti-Constanţa; Bucureşti-Piteşti, Bucureşti-Ploieşti sunt terminate şi trec la Agenţia de Autostrăzi. Ideea este că va mai dura probabil un an, sau doi sau trei până se vor termina toate autostrăzile contractate pe exerciţiul financiar 2007-2013, până vor trece în partea cealaltă. Oricum, orice proiect nou de acum încolo, exceptând Sebeş-Turda, care e pe 2007-2013, orice proiect nou pe fonduri europene 2014-2020 se va derula prin noua Agenţie de Autostrăzi, urmând ca şi celelalte să se alăture pe măsură ce se termină”, arată Dan Şova.
Reformarea CNADNR
„Prin proiectul de act normativ se propune reorganizarea CNADNR (care îşi va schimba denumirea în Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere n.r) şi înfiinţarea unei companii distincte pentru gestionarea infrastructurii rutiere astfel încât să fie asigurată dezvoltarea pe termen lung a reţelei de transport TEN-T Centrală şi Globală, în conformitate cu obiectivele asumate faţă de Comisia Europeană, iar neadoptarea cadrului legal de reorganizare constituie o situaţie excepţională care conduce la întârzieri în implementarea proiectelor şi la de comiterea unor sume importante de bani din bugetul Uniunii Europene. Aceste întârzieri au impact direct asupra dezvoltării economice viitoare a României”, se menţionează în nota de fundamentare a proiectului.
Sebastian Albescu
