Circa 50 de moştenitori ai foştilor proprietari de terenuri nu pot intra în posesia bunurilor, asupra cărora li s-a reconstituit deja dreptul de proprietate, din cauza unor legi strâmbe emise chiar de statul care se laudă că le apără drepturile. Deşi oamenii au câştigat în instanţă după ani de zile de procese interminabile şi au decizii definitive şi irevocabile, nu pot fi puşi în posesie, din cauză că suprafeţele de teren revendicate au fost trecute între timp în domeniul public al statului.
Încercând să vină în sprijinul acestor oameni care au dreptatea de partea lor, dar nu pot să facă nimic concret, cinci dintre parlamentarii bistriţeni au iniţiat în luna martie un proiect legislativ care să pună capăt problemelor. Inclusiv ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, prezent recent la Bistriţa, a promis că va căuta soluţii pentru acest caz.
Aproximativ 50 de persoane se află pe Anexa 29 a Comisiei Municipale de Fond Funciar Bistriţa, oameni care aşteaptă de ani de zile să fie puşi în posesia terenurilor revendicate, aici fiind vorba de aproape 120 de hectare. De mai bine de doi ani, o parte dintre cei aflaţi pe respectiva anexă au reuşit să obţină în instanţă decizii definitive şi irevocabile prin care se demonstrează că revendicările le-au fost îndreptăţite. Problema cea mare însă este faptul că suprafeţele de teren pe care oamenii le-au revendicat şi au dovedit că acte că au aparţinut bunicilor sau străbunicilor lor se află în perimetrul Staţiunii de Dezvoltare şi Cercetare Pomicolă Bistriţa. Mai mult decât atât, în 2009 a fost emisă o lege în care se stipula că terenurile care sunt la dispoziţia staţiunilor de cercetare se scot din domeniul privat al statului şi se trec în domeniul public şi că „terenurile date în administrarea instituţiilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare de drept public sunt inalienabile, insesizabile, imprescriptibile şi nu pot fi scoase din proprietatea publică şi din administrarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din agricultură şi silvicultură decât prin lege”.
Proiect de lege care ar lămuri situaţia
| În luna martie, parlamentarii USL bistriţeni au încercat să vină în sprijinul acestor oameni care se văd cu dreptatea în mână şi nu pot face nimic. Astfel, cei cinci au iniţiat un proiect de lege pentru modificarea anexei nr.3 şi a anexelor nr.3.30, respectiv 8.11 din Legea nr.45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare. Însă, pe masa Executivului exista deja la acea dată un alt proiect de lege cu privirea la măsurile ce trebuie luate pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România, lege care a fost adoptată prin asumarea răspunderii.
Cu toate acestea, iniţiativa depusă de parlamentarii bistriţeni şi-a urmat cursul. Pe 25 iunie a figurat pe ordinea de zi e plenului Senatului, dar a fost amânată pentru a doua zi când povestea s-a repetat. Proiectul va fi reluat în dezbatere într-o o şedinţă ulterioară, probabil în toamnă, după revenirea din vacanţă a parlamentarilor. Trecut prin comisiile parlamentare, proiectul a avut parte de o serie de avize negative, pe considerentul că materia reconstituirii dreptului de proprietate se regăseşte în Legea 165/2013, noua lege a retrocedărilor. Există şi posibilitatea ca legea propusă de parlamentarii bistriţeni să fie adoptată tacit.
Ministrul spune că se va face dreptate
Pe 22 iunie, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, a fost prezent la Bistriţa la o întâlnire cu fermierii şi oamenii de afaceri din judeţul Bistriţa-Năsăud. Printre problemele abordate, a fost şi cea cu privire la starea actuală a pomiculturii din România, context în care ministrul a declarat că speră ca Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Bistriţa să devină o pepinieră pentru întreaga Transilvanie. „Avem în plan, din 2014 să începem un program de reconversie, replantare la pomicultură, pe modelul pe care l-am implementat cu succes în viticultură, care există astăzi în România. Peste 50% din plantaţiile pomicole care există acum în România sunt în declin. Din acest motiv, pe viitoarea perspectivă financiară, banii europeni din 2014-2014, o alocare importantă, un subprogram va fi destinat pomiculturii. Trebuie însă să fim pregătiţi în anul 2014 cu material săditor din România, nu cu material pe care îl importăm din străinătate, cu soiuri care nu sunt pregătite. Din acest motiv am luat decizia să avem trei centre importante, pe care să le şi finanţăm din punct de vedere al cercetării, care să reprezinte un punct de pornire pentru programul de pomicultură. Staţiunea de la Bistriţa poate să deservească toată zona Transilvaniei. Vom face tot posibilul chiar şi în anul 2013 să alocăm fonduri importante pentru ca staţiunea de la Bistriţa să devină o pepinieră pentru tot ce înseamnă plantaţii pomicole din Ardeal, aşa cum vom încerca la Mărăcineni pentru sudul ţării şi la Iaşi pentru zona Moldovei”, a spus Constantin. Întrebat de redactorul Gazetei de Bistriţa cum vede ieşirea din impasul în care se află moştenitorii foştilor proprietari ai terenurilor din perimetrul Staţiunii, dar şi Staţiunea de cercetare, ministrul Agriculturii a lăsat să se înţeleagă că fiind vorba de sentinţe definitive şi irevocabile date de instanţă, balanţa este înclinată în favoarea oamenilor. „Acolo unde există retrocedări care sunt validate de instanţă, sigur că nu avem instrumente foarte mari de intervenţie. Există sentinţe definitive şi irevocabile, deci nu putem interveni. Ce putem să face este să găsim resursele financiare şi să încercăm să acordăm suprafeţe suficiente, fonduri suficiente, astfel încât să continue staţiunile de cercetare. Aşa cum am văzut staţiunea astăzi (n. r. – 22 iunie), eu cred, aşa cum am spus, că poate să fie o pepinieră pentru tot Ardealul. Vă asigur că vom găsi soluţii. Important este că astăzi am avut o discuţie. Aşteptăm de la conducerea staţiunii un plan, astfel încât să ne arate ce nevoie au să devină până la jumătatea anului 2014 staţiunea de care eu cred că este absolută nevoie pentru programul de agricultură pe zona Ardealului 2014 – 2018.
Liana Mureşan |
