Meandrele centurii de sud a Bistriţei printre adevăruri şi ascunzişuri! (I)

Proiectul centurii de sud a municipiului Bistriţa suscită în continuare controverse. Autorităţile par să ascundă gunoiul sub preş, în timp ce în instanţă câţiva bistriţeni duc o luptă cruntă pentru anularea avizului de mediu pentru actualizarea Planului Urbanistic General (PUG) eliberat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud (APM BN), plan urbanistic în care apare şi varianta ocolitoare atât de mult contestată. Atât municipalitatea, cât şi APM BN tergiversează punerea la dispoziţie a actelor necesare pentru efectuarea unei expertize independente de către un expert tehnic judiciar stabilit de instanţă.

În Master Planul General de Transport, Bistriţa apare cu un drum de centură care va fi construit probabil după 2020, fără a fi încă stabilit un traseu cert, după cum reiese dintr-un răspuns al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Încăpăţânarea primarului Ovidiu Creţu de a realiza în mandatul său un drum de centură pe la sud de municipiul Bistriţa continuă. Cu toate că mulţi bistriţeni se opun proiectului din cauză că le-ar afecta locuinţele, pe de o parte, iar pe de alta ar trebui defrişată o suprafaţă de peste 3 ha de pădure de pe Dealul Codrişor, Ovidiu Creţu se face că nu vede şi nu aude.

Îmbârligăturile acestui demers al edilului bistriţean sunt mult mai complicate decât par la prima vedere, fiindcă are acceptul tacit, sau cel puţin asta reiese din o serie de documente, ale CNADNR.

Studii efectuate la urgenţă

Realizarea unui drum de centură a fost luat în calcul în toamna anului 2008, când CNADNR demarează procedurile de licitaţie pentru atribuirea contractului pentru întocmirea documentaţiilor – studiu de fezabilitate, proiect tehnic, etc.Pe 6 mai 2009,CNADNR a semnat cu IPTANA SA, câştigătoarea licitaţiei,contractul pentru proiectul „Asistenţă tehnica pentru elaborarea Studiului de fezabilitate, Proiectului tehnic, Detaliilor de execuţie şi Documentaţiei de Atribuire pentru Variantele de ocolire BISTRIŢA, Gheorghieni şi Miercurea Ciuc”.În documentaţia de atribuire a contractului era prevăzută însă un lucru care acum este trecut cu vederea: obiectivul proiectului este de a REVIZUI şi ACTUALIZA studiul de fezabilitate existent. În ceea ce priveşte Bistriţa, CNADNR notează, în decembrie 2009, într-un răspuns dat uneia dintre persoanele direct afectată de centura de sud în ipoteza în care acesta ar fi construit pe traseul mult trâmbiţat, că în documentaţia de atribuire, „la pct. 4 «Scopul Lucrărilor», pct. 4.1.1.1 «Varianta de Ocolire Bistriţa» se prevede că REVIZUIREA/ACTUALIZAREA se va face prin ÎMBUNĂTĂŢIREA TRASEULUI EXISTENT cu O NOUĂ PROPUNERE DE TRASEU”. Ori, la acel moment, singurul traseu existent era drumul de centură de NORD.

Înainte de a ajunge Ovidiu Creţu primar în 2008, încă din mandatul lui Vasile Moldovan se discuta despre reabilitarea centurii de nord şi prelungirea ei în zona Livezile până în DN 17. Lucrurile s-au complicat între timp, întrucât municipalitatea nu a mai ţinut cont de respectiva posibilitate de prelungire a drumului de centură şi a eliberat pe bandă rulantă avize de construire în zona cuprinsă între Drumul Dumitrei Nou şi Valea Slătiniţei. Drept urmare, din 2009 încoace în zona respectivă au răsărit precum ciupercile după ploaie majoritatea construcţiilor care acum se văd cu ochiul liber.

Pe de altă parte, trebuie remarcat că într-o perioadă foarte scurtă de timp de la semnarea contractului proiectantul a avansat trei variante de traseu:

• Varianta 1 Nord care urmăreşte traseul actualului drum de centură (str. Drumul Cetăţii), se înscrie pe la poalele Dealului Bisericii şi revine în DN 17 înainte de intrarea în localitatea Livezile, după intersecţia cu calea ferată Bistriţa-Prundu Bârgăului;
• Varianta 2 SUD, care se desprinde din DN 17 în apropierea intersecţiei cu DN 15 A, ocoleşte localitatea Sărata, se înscrie pe coasta dealurilor ce mărginesc Valea Bistriţei, traversează DJ 173 C, continuă pe la poalele Dealului Codrişor, urmăreşte râul Bistriţa până după traversarea pârâului Ghinda, merge prin lunca Bistriţei şi revine în DN 17 înainte de intrarea în localitatea Livezile;
• Varianta 3 SUD, care urmăreşte traseul viitoarei autostrăzi Dej – Bistriţa – Vatra Dornei, se desprinde din DN 17 în apropierea intersecţiei cu DN 15 A, se înscrie pe valea râului Şieu şi apoi pe cea a râului Budacu, trece pe lângă localităţile Budacu de Jos şu Jelna, traversează o succesiune de dealuri, coboară în valea Bistriţei şi debuşează în DN 17 după localitatea Livezile.

Driblingurile CNADNR

Potrivit CNADNR, cele trei variante au fost analizate în Consiliul Tehnico-Economic (CTE) care a avizat „Varianta 2 pe următoarele considerente:

• Realizarea unei variante de ocolire pe un amplasament NOU, prin NORDUL municipiului, s-a dovedit a fi nefezabilă, având în vedere relieful deosebit de dificil precum şi dezvoltarea dezordonată a construcţiilor de locuinţe. În acest context, singura alternativă posibilă în această zonă era cea care ar fi trecut prin oraş pe str. Drumul Cetăţii (7,2 km) şi apoi prin zone locuite aflate în plină dezvoltare. Acest argument împotriva variantei 1 a fost expus atât de CNADNR în şedinţa de avizare, cât şi de consultantul la Bucureşti al Comisiei Europene, în cadrul şedinţelor de analiză a proiectului.
• Varianta 2 SUD răspunde în cea mai mare parte a sa dezideratelor unei variante ocolitoare, deşi traversează pe anumite secţiuni INTRAVILANUL oraşului.
• Realizarea variantei de ocolire pe un alt aliniament (care să ocolească complet intravilanul municipiului) ar necesita lucrări de artă ample (tuneluri, poduri, viaducte, lucrări de consolidare), defrişări masive şi ar necesita adoptarea unor elemente geometrice în plan şi în profil longitudinal reduse care ar determina scăderea drastică a vitezei de deplasare şi a fluenţei traficului”.

CNADNR mai precizează că „pe parcursul iniţierii şi dezvoltării soluţiilor de traseu, au fost consultate în dese rânduri autorităţile locale. În acest context, precizăm că varianta de traseu propusă de către consultantul IPTANA SA a fost aprobată de către Primăria Bistriţa, prin elaborarea Certificatului de urbanism nr. 73 din septembrie 2009”.

Această afirmaţie a CNADNR transmisă uneia dintre persoanele care se opun traseului centurii pe varianta 2 sud, aşa cum am menţionat mai sus, se bate cap în cap cu un alt aspect care reiese din sentinţa civilă nr. 409/2011 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul 8117/112/2010, dosar în care cetăţenii afectaţi direct de varianta de ocolire 2 sud au cerut anularea hotărârii de consiliu local nr. 151/2010 privind unele măsuri în vederea realizării variantei de ocolire a municipiului Bistriţa – Varianta 2 SUD – obiectiv finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Astfel, în sentinţa amintită, scrie negru pe alb că „în Memoriul Tehnic prezentat la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud pentru obţinerea acordului de mediu, proiectantul susţine: «Varianta II are un traseu mai lung cu 2,714 km, necesită ample lucrări de artă (poduri, pasaje, lucrări de consolidare) datorită multitudinii de obstacole întâlnite şi a versanţilor ce prezintă multiple fenomene de instabilitate, necesită suprafeţe mult mai mari de teren necesar a fi expropriat şi construcţii existente ce trebuie a fi demolate, şi nu asigură o legătură cu DN 17 C. Date fiind aceste caracteristici, Proiectantul şi Beneficiarul au susţinut fezabilitatea certă a Variantei I(n. r. – varianta de nord), spre deosebire de varianta II care are şanse mari să nu fie fezabilă. Cu toate acestea, Primăria Bistriţa şi-a afirmat susţinerea totală pentru Varianta II, în ciuda volumului mare de demolări, argumentul principal fiind acela că Varianta I este dispusă circa 60% din lungimea ei în interiorul oraşului, şi nu asigură o ocolire a localităţii Viişoara, dispusă pe DN 17 la intrarea în oraş dinspre Dej »”, se arată în sentinţa mai sus amintită.

Gazeta de Bistriţa a solicitat CNADNR respectivul aviz al CTE din 2009, însă compania susţine că punerea la dispoziţie al respectivului document ar reprezenta „o încălcare a secretului profesional şi a dreptului de proprietate intelectuală”.

Totodată, publicaţia noastră a solicitat Companiei să ne transmită care sunt criteriile care au stat la baza aprobării în cadrul CTE-CNADNR a variantei de ocolire pe traseul 2 Sud având în vedere că circa 5 km din traseul în cauză este în intravilanul municipiului şi că Primăria Bistriţa prin Avizul 54266/18.09.2009 transmis către CJ Bistriţa-Năsăud pentru eliberarea certificatului de urbanism, la Regimul tehnic menţionează: ,, – pe tot traseul ocolitoarei se va evita afectarea zonelor construite, iar acolo unde nu este posibil această intervenţie va fi minimă”.

Criteriile enumerate sunt unele generale şi nu punctuale, având în vedere existenţa mai multor variante de ocolire pentru Bistriţa luate în calcul iniţial de proiectant.

„Criteriile care au stat la baza alegerii şi avizării variantei de traseu prin sudul municipiului Bistriţa au fost de a asigura statutul de varianta ocolitoare, în sensul de a scoate şi îndepărta traficul greu şi de tranzit din zona locuită/construită a municipiului Bistriţa, de evitare a demolărilor, astfel răspunzând şi cerinţelor autorităţilor locale menţionate prin certificatul de urbanism.

Referirea la zona intravilană este interpretabilă, în sensul că limitele intravilane ale unei localităţi se pot modifica, dar coridorul de realizare a unui obiectiv de infrastructură rutieră trebuie menţinut liber de sarcini de către autorităţile locale, chiar dacă acesta este situat în intravilan.

Prin comparaţie, varianta 1 de traseu prin nordul municipiului prevedea pe cca 7 km un traseu comun/suprapus cu cel al străzii „Drumul Cetăţii”, cu lărgirea acesteia la 4 benzi. Autorităţile locale nu au agreat această variantă (tocmai din cauza perspectivei de dezvoltare a acestei zone), prin care se menţinea traficul greu şi de tranzit în interiorul oraşului”, este răspunsul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.

CNADNR are şi o explicaţie pentru faptul că în cadrul CTE-CNADNR a fost aprobat traseul 2 Sud în luna iulie 2009 şi în luna octombrie 2009 proiectantul şi beneficiarul au susţinut fezabilitatea certă a variantei 1.

„Proiectantul a analizat Varianta 1 Nord din considerente de lungime, cantităţi de lucrări, facilităţi de execuţie, însă în cadrul CTE-CNADNR s-a avizat Varianta 2 întrucât doar aceasta îndeplineşte criteriile pentru o variantă de ocolire (adică de a scoate şi îndepărta traficul greu şi de tranzit din zona locuită/ construită a municipiului Bistriţa)”, susţine CNADNR.

Aceeaşi instituţie, într-un răspuns dat Gazetei de Bistriţa în aprilie 2010, arată că Primăria Bistriţa este aceea care a preferat varianta 2 sud.

„În faza de început a acestui contract, Prestatorul (n. r . – IPTANA SA) a efectuat studii de teren în zona de implementare a proiectului pentru a determina alternative posibile de traseu ale variantei de ocolire Bistriţa. În urma acestor studii şi în urma unei evaluări tehnice/economice/sociale a întocmit variante de traseu, variante care au fost prezentate autorităţilor locale ale judeţului Bistriţa-Năsăud.

Variantele de traseu prezentate au fost denumite Varianta Sudică şi Varianta Nordică a municipiului Bistriţa, varianta nordică fiind varianta al cărui traseu traversa municipiul Bistriţa. Primăria Bistriţa a recomandat Prestatorului varianta Sudică de ocolire a municipiului Bistriţa”, este răspunsul dat redacţiei în 2010 de CNADNR.

PUG contestat! Primăria şi APM BN se fac că plouă

De atunci încoace, a fost adoptat de către Consiliul Local Bistriţa şi Planul Urbanistic General, care acum este contestat în instanţă de bistriţenii afectaţi de centura de sud.

Instanţa a impus efectuarea unei expertize din partea unui expert independent pentru a vedea dacă traseul prevăzut în PUG este unul diferit de cel iniţial, aşa cum de altfel s-a impus prin sentinţa pronunţată în 2011 tot de către instanţă, prin care se anula HCL 151/2010 şi în care se arăta faptul că este contrar legii construirea unei variante de ocolire a unei localităţi prin intravilan în condiţiile în care există construite acolo locuinţe.

Deşi expertul a solicitat atât Primăriei Bistriţa, cât şi APM BN – reclamate în dosar – documentele necesare întocmirii expertizei, cele două instituţii trag de timp.

Iată ce scrie expertul în nota depusă la dosarul din instanţă:

„În urma analizei materialelor depuse de către părţi la dosar am constatat că pârâtele Agenţia pentru Protecţie Mediului Bistriţa-Năsăud şi Primăria Municipiului Bistriţa rămân consecvente în anu furniza acele documente care conţin informaţiile relevante pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de instanţă.

Concret, Agenţia pentru Protecţia Mediului a depus la dosar – în două plicuri – peste 500 de pagini de documente scrise dar a omis să adauge piesele desenate ale documentaţiei depuse în vederea obţinerii avizului de mediu. Dat fiind că în cauză s-a dispus o expertiză topografică, informaţiile necesare soluţionării cauzei se regăsesc pe planuri sau hărţi şi nu în corespondenţa interinstituţională dintre reclamante. Conform imaginii de mai jos (extrasă din site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului) e observă că depunerea pieselor desenate este obligatorie.

În ceea ce priveşte CD-ul depus de către pârâta Primăria Municipiului Bistriţa, deşi s-au cerut suporturile topografice ale Planurilor Urbanistice din 2010 şi 2013, aceasta a transmis datele Planului Urbanistic din 2004 şi ale celui din 2013, având însă foarte mare grijă ca acestea să fie inutilizabile. Astfel, nu s-au depus fişierele originale ale suportului topografic utilizat (în format dwg sau dxf) ci s-a efectuat o conversie în format pdf (inutilizabil pentru efectuarea expertizei) ulterior şedinţei din 15 mai 2015, în care s-a dispus punerea la dispoziţe a materialelor solicitate. Inserez mai jos captura proprietăţilor unuia dintre fişierele trimise care dovedeşte că ele au fost create în data de 27 mai 2015”, a scris expertul în adresa depusă la dosarul din instanţă.

VA URMA