Un binecunoscut medic de la Spitalul de Urgență Județean Bistrița, acum pensionar, poate răsufla ușurat, deocamdată, fiindcă a scăpat de dosarul penal în care a fost cercetat de procurori, pentru ucidere din culpă, urmare a prescripției răspunderii penale, după ce în 2015 o pacientă căreia nu i-a aplicat tratamentul corespunzător a murit. Acest rezultat final a fost generat de somnul profund și de ignoranța procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoriei Bistrița și al polițiștilor de la Serviciul de Investigații Criminale din cadrul IPJ Bistrița-Năsăud care au anchetat cauza. Au avut nevoie de 5 ani de la depunerea plângerii penale ca să ceară o expertiză medico-legală, iar după încă un an au clasat cauza, pe motiv că fapta nu există.
Cum s-a ales medicul cu o asemenea acuzație? Simplu. În 2015, a ignorat recomandările unui alt coleg, ceea ce a condus la moartea unei paciente, care, culmea, era tot medic! Dar cum în România totul se urnește foarte greu, procurorii au avut nevoie de 5 ani până să ceară o expertiză medico-legală și de încă un an până să dea o primă soluție în dosar, evident de clasare, pe motiv că fapta nu există. Până să fie analizată contestația la ordonanța de clasare, și până să fie confirmată redeschiderea urmăririi penale, faptele s-au prescris.
Este vorba despre dr. Radu Lezeu – medic specialist în Medicină Internă și Gastroenterologie. Colega pe care din ignoranță a băgat-o în mormânt se numea Otilia Hasbei Popa și era medic de familie în Rodna. Avea doar 49 de ani…
Comportamentul medicului Lezeu i-a pus cruce
Dar să vedem cu au decurs evenimentele care s-au soldat cu decesul doctoriței din Rodna.
În data de 17 decembrie 2015, doctorița Otilia Hasbei Popa s-a prezentat la Spitalul Judeţean de Urgență Bistrița, cu dureri abdominale puternice, ce au debutat cu câteva zile înainte și care au devenit în timp, foarte intense și care nu au cedat sub acțiunea medicamentelor pe care inițial și le-a autoadministrat. Pentru că medicul care o consultase la UPU suspecta un abdomen acut care necesita intervenţia chirurgicală, mai întâi i s-a efectuat un CT abdominal, cu contrast, de către doctorul radiolog Doru Munteanu, care constată că: “Trunchiul celiac are un aspect filiform, artera mezenterică superioară prezintă un flux redus, iar vena mezenterică superioară nu prezintă contrast intraluminal, aspectul putând fi datorat unui complex de factori tehnico; în context clinic recomandăm angio-CT”. În rest, ficatul, colescistul, pancreasul, splina, erau în regulă, cu excepția unei mici hernii hiatale (care are ca simptome arsuri gastroesofagiene, râgâială, dificultăți la înghițire, dureri abdominale sau dureri în piept, senzație de preaplin după masă, vărsături, scaun de culoare neagră).
Deși doctorul Munteanu a recomandat (și subliniat) ca fiind necesar examenul angio-ct, doctorul Radu Lezeu nu a ținut seama, a internat-o pe doctorița Hasbei Popa pe secția Interne, unde i-a administrat controloc (protector gastric), metoclopramid (folosit în tratamentul simptomatic al greței și vărsăturilor), algifen (antispastic și analgezic) și perfuzii cu glucoză. În zilele care au urmat datei de 17 decembrie, femeia s-a simțit tot mai rău, durerile erau și mai cumplite, medicamentația aplicată fiind fără niciun efect. Abia pe 20 decembrie, doctorului Lezeu îi trece prin minte să ceară și părerea unor medici chirurgi, respectiv doctorului Florin Jianu, și doctorului Rareș Trișcă. Cei doi chirurgi, ținând cont de evoluția stării pacientei, dar și de recomandările doctorului Munteanu, au propus reevaluarea chirurgicală dar și efectuarea unui angio-CT. Numai că la acel moment exista o mică-mare problemă – rinichii pacientei nu mai funcționau deloc bine, iar efectuarea unui angio-ct părea riscant. Imediat după ce bolnava a fost consultată de cei doi chirurgi, doctorul Lezeu decide să o transfere pe secția de terapie intensivă, unde se constată că se instalase deja ocluzia intestinală.
În aceeași zi, la cererea Otiliei Hasbei Popa și a familiei acesteia, ea este transferată la Institutul Regional de Gastroenterologie “O. Fodor” din Cluj-Napoca, cu suspiciune de infarct entero-mezenteric, pentru care de altfel dr. Munteanu trăsese deja un semnal mare de alarmă. La Cluj, pacienta a ajuns cu o stare extrem de alterată, este operată de urgență, însă medicii de acolo au comunicat familiei că are șanse de supraviețuire aproape nule, în condițiile în care organele interne erau în pragul colapsului.
În timpul intervenției chirurgicale, medicii constată că pacienta suferise infarct intestino-mezenteric total, ischemie (insuficiență) hepatică, colecistită acută pe fond ischemic (motiv pentru care colecistul, deja gangrenat, este extras), acumulare de are/gaze în interiorul peritoneului – membrana care învelește și acoperă organele din cavitatea abdominală, iar intestinul subțire pe toată lungimea lui avea aspectul de frunză veștedă din cauza lipsei de aflux sanguin. După operație, evoluția este nefavorabilă cu depreciere respiratorie ți cardiacă.
Pe 22 decembrie, starea pacientei se deteriorează brusc cu fenomene de insuficiență respiratorie, hipotensiune, pulsul și contracțiile inimii sunt tot mai slabe, astfel că a fost intubată, iar pe 23 decembrie, în ciuda manevrelor de resuscitare aplicate de medici, aceasta decedează.
Spălat, parfumat și apretat de Colegiul Medicilor
Tragedia este una cumplită pentru familia Otiliei Hasbei Popa, în special pentru părinții și sora acesteia, care au fost în stare de șoc preț de câteva luni. În aprilie 2016, Ofelia Popa, sora doctoriței Hasbei Popa, a depus o plângere împotriva doctorului Radu Lezeu și a Spitalului Județean Bistrița, la Colegiul Medicilor, pentru malpraxis.
“Având în vedere cele de mai sus, consider că Spitalul Județean din Bistrița Năsăud și echipa de medici se face vinovată de decesul surorii mele, prin neglijență. În situația dată, consultul chirurgical/angio- CT era obligatoriu. În cazul suspiciunii de abdomen acut, diagnosticarea certă se face prin laparoscopie diagnostică, efectuată de către un medic chirurg. Conform protocoalelor medicale, abdomenul acut reprezintă o urgență medicală, care necesită o intervenție chirurgicală. Promptitudinea diagnosticului ar fi crescut rata de supraviețuire a surorii mele”, a subliniat în plângere Ofelia Popa.
Colegiul Medicilor a lălăit luarea unei decizii, care a venit după mai bine de un an de la depunerea plângerii, în iunie 2017, și, așa cum era de așteptat, doctorul Lezeu nu a fost găsit în culpă medicală, deși i s-a dat mură-n gură diagnosticul posibil.
Completul de judecată a Colegiului Medicilor s-a învârtit ca găina în jurul casei cu rata de mortalitate a infarctului intestino-mezenteric, între 50 și 90%, fără să țină cont de ceea ce nu s-a făcut până când acesta să se instaleze concret deși existau semnale că există această posibilitate, faptul că diagnosticul de abdomen acut chirurgical a fost dat la o parte încă din ziua internării și momentul la care s-a cerut părerea chirurgilor, după 3 zile de la internare. Dar na, rufele se spală în familie, nu-i așa?
Expertiza medico-legală, de râsul curcilor
Până să apară decizia Colegiului Medicilor, Ofelia Popa, sora doctoriței decedate, a depus în 2017 și o plângere penală, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița.
Ce au muncit procurorii în acest dosar, doar ei știu. Cert este însă faptul că în dosar s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale abia pe data de 13 ianuarie 2022, adică la 5 ani după ce a fost depusă plângerea penală. Asta în condițiile în care un astfel de document ar fi trebuit să fie punctul de pornire într-o atare cauză penală. Dar deh, mai bine să se aștearnă praful pe dosar, iar când organul de cercetare penală își aduce aminte mai scrie câte o ordonanță pentru cercetarea unui fir de ață…. și uite-așa trec anii, până când același organ se plictisește de dosar și îi pune capac cu o ordonanță de clasare.
Până una alta, vă arătăm la ce concluzii de râsul curcilor au ajuns cei de la Medicina Legală, ai noștri din Bistrița, în frunte cu dr. Lucian Pintea (rătăcit secretar de stat prin Ministerul Sănătății înainte de pandemie – probabil d-aia nici nu l-au deranjat să efectueze expertiza, fiindcă era ocupat prin zonele cu aer rarefiat). Pe scurt, din formulări se simte că doctorul Lezeu merită taxat, însă deh, cum totul e dat cotit, vorba aceea, e scos spălat și parfumat.
“ a) În perioada în care numita Hasbei Popa Otilia- Teodora a fost internată în cadrul Spitalului Județean de Urgență aceasta a beneficiat de îngrijiri medicale corespunzătoare diagnosticului stabilit de către medicul curant ( n.r. – nu neapărat diagnostic corect).
b) Diagnosticul la internare a fost PARȚIAL ERONAT, dar acest lucru se poate datora și simptomatologiei complet atipice în cazul în speță, vârsta pacientei, etc., diagnosticul de etapă și la externare fiind corect (n.r. – când și-a dat seama că nu degeaba dr. Munteanu recomandase angio-ct și a chemat și medicii chirurgi să-și expună părerile când pacienta era deja în stare gravă, înainte de a o transfera pe secția ATI)
c) Apreciem că în cazul numitei Hasbei Popa Otilia Teodora AR FI FOST UTIL UN EXAMEN CHURURGICAL CÂT MAI PRECOCE ȘI EFECTUAREA UNEI EXAMINĂRI ANGIO-CT, AȘA CUM A FOST SUGERATĂ DE CĂTRE MEDICUL RADIOLOG, INIȚIAL, ȘI APOI DE CĂTRE CEI DOI MEDICI CHIRURGI care au examinat-o (n. r. – târziu) pe susnumita.
d) (…) Se pate aprecia CONDUITA medicului internist ca fiind EVENTUAL (nr. – cum eventual? Ori e, ori nu e) SUPERFICIALĂ
e) În perioada internării susnumitei în secția medicină Internă a Spitalului Județean de Urgență , s-au făcut toate diligențele medicale, ÎN LIMITA posibilităților diagnostice și terapeutice pentru stabilirea diagnosticului și a tratamentului celui mai adecvat (n. r. – ???!!! pai dacă diagnosticul a fost greșit la început, nu cumva a fost aplicat un tratament pentru acel diagnostic greșit? Deci logica e diagnostic greșit – tratament greșit, diagnostic corect – tratament corect), așa cum se afirmă și în Decizia Colegiului Medicilor, cu excepția, în opinia noastră, a celor menționate la punctul c).
f) Apreciem că nu se impunea transferul susnumitei într-o altă unitate medicală de specialitate deoarece la nivelul Spitalului Județean de Urgență există și resursa umană și cea materială pentru rezolvarea unor astfel de cazuri (n. r. – da, când ai un diagnostic corect și intervenția chirurgicală este făcută la timp, nu atunci când organele interne cedează) ȘI ÎN SITUAȚIA UNUI DIAGNOSTIC PRECOCE CU NECESITATEA UNEI INTERVENȚII CHIRURGICALE, acestea se puteau desfășura cu succes în această unitate medicală.
g) Pe baza actelor medicale avute la dispoziție, cu precizarea că nu s-a efectuat autopsia susnumitei, putem presupune (n. r – ???!!! există un diagnostic clar al medicilor clujeni ) că moartea s-a datorat unei insuficiențe multiple de organe survenită în evoluția unui infarct mezenteric extins, confirmat în cursul unei intervenții chirurgicale.
h) Având în vedere că datele de literatură relevă o mortalitate ridicată a cazurilor de infarct intestino-mezenteric (între 50 și 70%), chiar în situaţia în care au fost diagnosticate la timp și intervenția terapeutică a fost precoce, precum și evoluția și prognosticul imprevizibil al acestei afecțiuni, este foarte greu de stabilit o legătură de cauzalitate între decesul susnumitei și procedurile aplicate și în consecință o culpă medicală, decesul acesteia putând surveni oricând, chiar în situația unui diagnostic rapid și a unei intervenții terapeutice precoce (n. r. – când primul diagnostic este unul corect, pacientul are o șansă în plus de supraviețuire, ținând cont că orice minut contează în aplicarea unui tratament corect, chirurgical sau nu). Pe de altă parte faptul că nu s-a efectuat autopsia care să stabilească tipul de obstrucție vasculară ne limitează și mai mult în aprecierea unei posibile evoluții a bolii”, sunt concluziile expertizei medico-legale ale IML Bistrița-Năsăud.
Șapte ani pentru o amărâtă de anchetă vai de mama ei!
După ce sora pacientei decedate a contestat raportul de expertiză medico-legală, organul de cercetare penală din IPJ Bistrița-Năsăud, pe numele lui Lăcătuș Mircea – subcomisar – DISPUNE, pe data de 8 mai 2023, respingerea obiecțiunilor, considerând că emanațiile medicilor legiști sunt corecte, după care întocmește un referat cu propunere de clasare, în baza căruia procurorul Sohorca Florin dispune, pe data de 7 iunie 2023, clasarea cauzei privind infracțiunea de ucidere din culpă, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
Bineînţeles, împotriva ordonanței de clasare dispusă de procurorul Sohorca a fost formulată plângere de către Ofelia Popa, la procurorul ierarhic superior, respectiv prim procurorul al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, Maxim Cezar. Și, surpriză, plângerea este admisă!
În ciuda faptului că au fost identificate aceste nereguli în conduita medicală, Comisia medico-legală din cadrul SJML B-N a apreciat că nu există legătură de cauzalitate între decesul susnumitei și procedurile medicale aplicate și în consecință o culpă medicală. Această concluzie ar rezulta din împrejurarea că datele de literatură relevă o mortalitate ridicată a cazurilor de infarct intestino-mezenteric (între 50%-70%) și chiar și în situația în care au fost diagnosticate la timp și intervenția terapeutică a fost precoce, precum și evoluția și prognosticul imprevizibile ale acestei afecțiuni este foarte greu de stabilit o legătură de cauzalitate între decesul susnumitei și procedurile medicale aplicate și în consecință o culpă medicală, decesul acesteia putând surveni oricând, chiar în situația unui diagnostic rapid și a unei intervenții terapeutice precoce.
Or, această ultimă concluzie a raportului de expertiză medic-legală conține, în opinia procurorului ierarhic superior, o EROARE LOGICĂ. În acest sens , arătăm că, în niciun caz, omisiunea medicului curant de a dispune efectuarea unor investigații suplimentare recomandate de medicii specialişti NU POATE FI JUSTIFICATĂ DE ȘANSELE RIDICATE DE MORTALITATE. Dacă literatura de specialitate relevă o mortalitate ridicată a cazurilor de infarct intestino-mezenteric (între 50% – 70%), în mod logic, existau 30-50% șanse ca în eventualitatea stabilirii unui diagnostic corespunzător, pacienta să trăiască. Or, o astfel de probabilitate îl obligă pe medicul curant să depună toate diligențele pentru stabilirea corectă a diagnosticului și pentru aplicarea tratamentului corespunzător. Cu toate acestea, din actele dosarului, rezultă că MEDICUL CURANT A NESOCOTIT RECOMANDĂRILE MEDICULUI RADIOLOG ȘI ALE CELOR DOI MEDICI CHIRURGI care au examinat-o pe Hasbei Popa Otilia Teodora și, demonstrând superficialitate, nu a efectuat un examen chirurgical cât mai precoce și nu a efectuat examinarea angio-CT.
Cum, în speță, o conduită terapeutică corectă avea rolul de a întrerupe evoluția stării de boală către deces, fără ca succesul unei astfel de conduite să fie garantat, omisiunea imputabilă medicului curant în activitatea de diagnostic și tratament a determinat diminuarea șanselor de supraviețuire a victimei.
Este adevărat că nu conduita medicului curant a determinat starea de pericol și declanșarea lanțului cauzal, precum și că era posibil ca, în ciuda unei conduite terapeutice corecte, decesul să se fi produs totuși. Cu toate acestea, întrucât în cazul pacientului nu au fost efectuate toate investigațiile necesare stabilirii diagnosticului corect, astfel că, pe cale de consecință, nu a primit tratamentul corespunzător, în mod teoretic, pacientul a fost privat de șansa de supraviețuire, neputându-se aprecia dacă acesta ar fi decedat indiferent de conduita medicală, adică și în cazul acordării tratamentului specific, deoarece acest tratament nu i s-a acordat.
Având în vedere cele anterior expuse, procurorul ierarhic superior apreciază că din actele dosarului (cu referire în special la conținutul raportului de expertiză medico-legală), rezultă că EXISTĂ PROBE că medicul curant a săvârșit infracțiunea de ucidere din culpă, prev de art 192 alin 2 C.pen și întrucât în cauză nu este incident niciun caz prev de art.16 alin 1 C.proc.pen., se impune a se dispune efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspect”, a precizat prim-procurorul Maxim Cezar în ordonanța din data de 4 august 2023, prin care a admis plângerea Ofeliei Popa și a infirmat ordonanța de clasare dispusă de procurorul Sohorca.
În cazul în care instanța ar fi confirmat redeschiderii urmăririi penale ar fi urmat să fie efectuate mai multe acte de urmărire penală, printre care și o nouă expertiză medico-legală la IML Cluj pentru a se lămuri următoarele aspecte:
- dacă au fost efectuate toate examinările/analizele medicale necesare stabilirii diagnosticului corect în cazul pacientei Hasbei Popa Otilia Teodora
- dacă raportat la particularitățile cauzei, medicul curant trebuia să efectueze un examen chirurgical cât mai precoce şi să dispună efectuarea unei examinări angio-CT aşa cum a fost sugerată de către medicul radiolog, iniţial, şi apoi de către cei doi medici chirurgi care au examinat-o pe sus-numita, în vederea stabilirii diagnosticului corect;
- care era conduita medicală de urmat în cazul stabilirii diagnosticului corect şi dacă acesta a fost aplicată în cauză; dacă în cazul în care s-ar fi dispus efectuarea examenului chirurgical cât mai precoce şi a examinării angio-CT, Ia timp, ceea ce ar fi condus la stabilirea diagnosticului corect, iar mai apoi ar fi fost administrat tratamentul corespunzător, care erau şansele ca pacientul să trăiască;
- dacă există legătură de cauzalitate între conduita medicului curant în stabilirea diagnosticului şi aplicarea conduitei terapeutice şi decesul pacientei Hasbei Popa Otilia Teodora;
- orice ale aspecte pe care organul de urmărire penală le va considera ca fiind utile soluţionării cauzei, după administrarea probatoriului.
Pe data de 7 august 2023, procurorul cere judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Bistrița confirmarea redeschiderii urmăririi penale, solicitare admisă de instanță, însă abia pe data de 5 octombrie 20203.
Numai că nu s-au mai putut efectua prea multe acte de urmărire penală în dosar, fiindcă pe 19 decembrie 2023 s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, astfel că prim-procurorul Maxim Cezar a fost nevoit să dispună clasarea cauzei.
