Meandrele centurii de sud a Bistriţei printre adevăruri şi ascunzişuri!

Centura de sud a Bistriţei este susţinută nu doar de primarul Ovidiu Creţi, ci şi alţi social-democraţi de frunte. Printre ei se numără şi preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud (CJ BN) – Emil Radu Moldovan, precum şi deputatul Daniel Suciu.  În 2009, pe vremea când era încă deputat, actualul preşedinte al CJ BN l-a interpelat pe ministrul Transporturilor de atunci, Radu Berceanu, pe tema realizării unui drum de centură ocolitoare a Bistriţei. Dacă în urmă cu câţiva ani, Radu Moldovan nu s-a referit cu subiect şi predicat traseul sudic al centurii, în urmă cu câteva luni, acesta s-a arătat un susţinător înfocat al acestuia.

Atunci când interesul politic este mai mare decât al comunităţii, prea puţin contează dacă un obiectiv de investiţii este potrivit şi fezabil, câţi bani se cheltuiesc de la buget, indiferent care, şi dacă afectează în mod negativ cetăţenii unei localităţi. Ceea ce contează este faptul ca partidul să iasă bine din patru în patru ani după ce bifează încă un punct pe lista „realizărilor”.

O situaţie concretă o avem la Bistriţa pe tema centurii de sud. Social-democraţii nu ţin cont de faptul că nişte cetăţeni care sunt afectaţi în mod direct de acest drum au câştigat în instanţă o decizie prin care se spune negru pe alb că traseul trebuie modificat, ci îl susţin până în pânzele albe pe colegul lor de partid, primarul Ovidiu Creţu, care trebuie să bifeze musai pe listă acest obiectiv, dar în varianta dorită şi visată de acesta.

Nu doar interesele de partid sunt aici în joc, ci şi faptul că edilul deţine teren în zonă, a cărui valoare ar creşte dacă drumul de centură ar fi realizat pe varianta susţinută de el. Unii susţin că şi Radu Moldovan ar avea oarecare interese în zona respectivă.

Creţu are teren în Zăvoaie

Din momentul în care primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu a continuat să insiste singur pe realizarea Variantei Ocolitoare Bistriţa, prin Pădurea Codrişor, oamenii au început să se întrebe care sunt interesele edilului pentru care nu vrea nici în ruptul capului să elimine o centură care să taie zona Codrişor, cu riscul să se producă alunecări de teren. Astfel, în 2009, Gazeta de Bistriţa scotea la iveală într-un articol pe tema centurii că primarul Ovidiu Creţu deţine un teren în zona Zăvoaie, în imediata apropiere a traseului susţinut de el.

Conform declaraţiei sale de avere din 2009, primarul Bistriţei deţinea un teren în zona Zăvoaiele de Sus, în suprafaţă de 4.500 metri pătraţi.

Întrebat în 2009 despre acest teren, edilul asigura că nu ar primi un preţ bun dacă l-ar vinde.

„Eu m-aş bucura ca traseul ( n. r – Centurii de Sud) să treacă peste terenul meu. Din păcate nu trece, şi din păcate îmi scade valoarea terenului respectiv, pentru că este un teren de case. Dacă n-ar fi centura pe-acolo, ar fi cineva tentat să-şi facă casă. Dacă trece centura, ar fi cineva tentat să facă unităţi, ştiu eu, economice, care nu se pretează la terenul acela. Deci, dacă dumneavoastră ( n. r – redactorul) doriţi să-l cumpăraţi, eu vă vând chiar acum terenul respectiv , dacă faceţi o ofertă bună !”, a declarat Ovidiu Creţu, în 2009, pentru Gazeta de Bistriţa.

Dacă în declaraţiile de avere completate în perioada 2008 – 2014, era trecută o suprafaţă de 4.500 m. p., în documentul completat anul acesta mai apar doar 3.500 m.p., deşi la rubrica bunuri înstrăinate nu apare nicio menţiune.

Pe de altă parte, Creţu neagă că ar avea vreun beneficiu în cazul în care zona respectivă va fi traversată de drumul de centură şi susţine că din întreaga suprafaţă pe care o deţine în Zăvoaie maxim un ar sau doi ar fi suprafaţa afectată de acest obiectiv.

În numele PSD, Radu Moldovan îl spală pe Creţu

De când a fost pus pe tapet acest proiect al centurii de sud a Bistriţei, actualul preşedinte al CJ BN nu şi-a exprimat o opinie foarte clară cu privire la acesta, încercând pe cât posibil să îl ocolească. Asta, până acum câteva luni, când invitat fiind la o emisiune televizată la AS TV, Radu Moldovan încearcă să-l scoată basma curată pe Ovidiu Creţu. Radu Moldovan susţine că acest drum de centură putea fi construit pentru ca mai apoi să fie realizat un altul care, culmea, s-ar suprapune exact pe varianta 3 propusă de proiectantul IPTANA care ar trece pe la Sărata – Monariu – Budac – Livezile.

„Fostul preşedinte al CJ BN, domnul Liviu Rusu, a eliberat un certificat de urbanism pentru varianta iniţială, de la Consiliul Judeţean pentru că era puţin şi pe teritoriul cadastral al comunei Şieu Măgheruş şi Livezile. Din punct de vedere al unei decizii politice greşite, fiindcă erau tot felul de campanii electorale şi dădeau bine să fie alături de oamenii care erau vocali şi împotriva centurii, retragerea certificatului de urbanism a complicat lucrurile  – refacerea documentaţiei, a avizelor de mediu… A fost o profundă greşeală şi Bistriţa-Năsăud a ratat o investiţie de 176 milioane de euro. Pe exerciţiul financiar 2007 – 2012, investiţia este în mod cert ratată. Pe urmă a început o discuţie, din punctul meu de vedere, sterilă, că distrugem Pădurea Codrişor. Eu nu am nicio treabă cu cei care au spirit civic, îi aplaud, dar ştim că legea prevede ca defrişarea unei suprafeţe de pădure – păi, atunci nu mai facem nici domeniu schiabil, fiindcă trebuie să tăiem nişte pădure ca să îl facem – te obligă legea, dacă ai defrişat o suprafaţă de pădure, să plantezi de trei ori suprafaţa respectivă. (…) Dacă pentru centură primăria taie un hectar de pădure, are obligaţia să planteze trei hectare. Asta e legea, pe lângă banii pe care îi dai. Sigur, erau câţiva cetăţeni care erau direct afectaţi. Paradoxul, din ce îmi spune mie primarul, e că aceia nu au făcut niciunul tărăboi, din cei care trebuiau să îi strămute… trei case. Am înţeles că ei şi-au exprimat acordul. Restul, pe lângă care trece drumul, pe undeva prin zonă, au fost foarte activi. Eu cred că acea şosea de centură nu făcea altceva decât să dezvolte zona asta, să se extindă zona cadastrală a municipiului Bistriţa, cu case, cu pensiuni, cu staţii Peco, cu tot ce era, iar pentru următorul exerciţiu puteam pregăti o altă centură care să meargă prin Budac şi prin Livezile. A fost un proiect al PDL-lui, au fost cinci persoane în cabinetul prefectului care l-au chemat pe Creţu să îi spună de centura de sud. Cei cinci au ales centura sud, Creţu a aflat în birou”, a declarat Radu Moldovan la AS TV, în urmă cu câteva luni.

L-a interpelat pe Berceanu

În mai 2009, pe vremea în care era deputat, Radu Moldovan l-a interpelat pe ministrul Transporturilor de atunci, Radu Berceanu, alesul bistriţean fiind interesat de finalizarea proiectului tehnic care făcea referire la construcţia variantelor de ocolire din 6 oraşe, printre care şi Bistriţa, dar şi cu privire la începerea lucrărilor şi sursele de finanţare.

Iată ce i-a răspuns Radu Berceanu, o lună mai târziu:

„În data de 6.05.2009 a fost semnat contractul de servicii «Asistenţă tehnică pentru elaborarea studiului de fezabilitate, proiectului tehnic, detaliilor de execuţie şi documentaţiei de atribuire pentru variantele de ocolire Bistriţa, Gheorgheni şi Miercurea Ciuc» cu SC Iptana SA. Durată contractul are termenul de finalizare o perioadă de 13 luni.

Se preconizează că execuţia lucrărilor de construcţie la varianta de ocolire a municipiului Bistriţa va demara începând cu trimestrul I al anului 2011.

Finanţarea proiectului menţionat mai sus va fi asigurată prin Programul Operaţional Sectorial în Transporturi din Fondul European de Dezvoltare Regională”.

Nordul era în calculele CNADNR

Numai că, la acea vreme era luată în calcul centura de nord. Astfel, în caietul de sarcini postat pe site-ul CNADNR, în data de 28 octombrie 2008, se specifică faptul că, alături de cele două variante ocolitoare pentru Gheorgheni şi Miercurea Ciuc, „Varianta ocolitoare Bistriţa (12,2 km), este localizată la intersecţia DN 17 (E58) cu DN 17C, în partea de Nord – Est a Podişului Transilvaniei. Obiectivul activităţii este de a revizui şi actualiza Studiul de Fezabilitate existent. (…). Pentru Varianta ocolitoare Bistriţa a fost realizat un Studiu de Fezabilitate de către Consultantul Consilier Construct cu finanţare de la bugetul de stat. Studiul a fost finalizat în 2006 şi este disponibil în limba română. În perioada de pregătire a ofertelor, documentaţia existentă va fi accesibilă în vederea studierii de către toţi ofertanţii pentru evitarea oricărei neînţelegeri privind datele disponibile, pe baza cărora Consultantul va revizui şi actualiza studiul de fezabilitate. Studiile existente au fost aprobate de către Consiliul Tehnico – Economic al CNADNR prin avizul Nr. 93/2507 din data de 05.12.2006”.

Astfel, din caietul de sarcini întocmit reieşea faptul că iniţial a fost vorba de modernizarea şi extinderea actualei Centuri a Bistriţei, situată în partea de Nord. Condiţiile impuse de către Comunitatea Europeană, pentru finanţarea contractelor de servicii nu dau dreptul la schimbarea obiectului sau a obiectivelor contractului.

Contactat telefonic în 2009 de redactorul Gazetei de Bistriţa, reprezentantul SC. IPTANA S.A, Gabriel Bulagru, a explicat că nu se pune în discuţie modificarea obiectului contractului şi că nu ar exista niciun act adiţional la contractul de servicii pentru varianta de ocolire Bistriţa – Sud.

Interesant este că, până la urmă din cele două variante propuse de proiectant, chiar reprezentanţii IPTANA au susţinut: „Varianta a doua a centurii are un traseu mai lung cu 2, 714 km, necesită ample lucrări de artă (poduri, pasaje, lucrări de consolidare) datorită multitudinii de obstacole întâlnite şi a versanţilor ce prezintă multiple fenomene de instabilitate, necesită suprafeţe mult mai mari de teren necesar a fi expropriat şi construcţii existente ce trebuie demolate, şi nu asigură o legătură cu DN 17C. Date fiind aceste caracteristici, proiectantul (S.C IPTANA SA) şi beneficiarul proiectului (CNADNR) au susţinut fezabilitatea certă a Variantei 1 (reabilitarea actualului drum de centură), spre deosebire de Varianta 2, care are şanse mari să nu fie fezabilă. Cu toate acestea, Primăria Bistriţa şi-a afirmat susţinerea totală pentru Varianta 2, în ciuda volumului mare de demolări, argumentul principal fiind acela că varianta 1 este dispusă circa 60% din lungimea ei în interiorul oraşului şi nu asigură o ocolire şi a localităţii Viişoara dispusă pe DN 17 la intrare în oraş dinspre Dej”.

Suciu a vrut şi el să pună umărul, dar nu i-a ieşit

Un al social-democrat care a încercat să facă lobby pentru primarul Creţu şi a lui centură de sud este deputatul Daniel Suciu. Acesta a încercat să modifice un articol de lege privind regimul drumurilor care prevede că variantele ocolitoare se realizează în afara localităţilor. Nu a reuşit, fiindcă iniţiativa de modificare i-a fost respinsă de Camera Deputaţilor.