Maternik, proful bătăuș de la Șanț, nu se lasă, merge la CA Cluj! Cum a motivat instanța năsăudeană condamnarea bărbatului

Profesorul de sport Vasile Maternik, de la Școala Gimnazială Enea Grapini din localitatea Șanț, condamnat, în luna ianuarie a acestui an, de Judecătoria Năsăud, la un an și șase luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o perioadă de trei ani, pentru purtare abuzivă, a contestat sentința la Curtea de Apel Cluj. Aceasta este a doua condamnare primită de Maternik pentru purtare abuzivă în raport cu elevii săi.

În toamna anului 2019, s-a stârnit un întreg scandal în jurul profesorului de sport Vasile Maternik, după ce acesta a revenit la în școala gimnazială din comuna Șanț, după un concendiu medical destul de lung. Părinții elevilor nu-l mai doreau pe Maternik să predea la orele de sport, în condițiile în care acesta se purta execrabil cu copiii. Mai mult, la acea vreme, dascălul avea deja o condamnare pentru purtare abuzivă, de 4 luni de închisoare cu amânare, după ce, în lunile februarie și martie din 2017, a lovit doi copii. Concret, Maternik a tras de păr și de urechi o fată de clasa a VIII-a care stătea cu colegii pe unul din coridoarele școlii, pe motiv că l-ar fi înjurat în timpul orei de educație fizică. Pe un alt băiat, căruia i se făcuse rău și a ajuns în dreptul unui tomberon în care a scuipat/vomat, Maternik l-a lovit cu picioarele în partea dorsală, pe motiv că l-ar fi scuipat pe el în mod intenționat.

A lovit iar, la fel de dur

După mai bine de un an, în octombrie 2018, Maternik a comis-o din nou! L-a luat la palme pe un alt elev, care juca fotbal pe terenul de sport cu alți colegi. Copilul alergase după minge și din greșeală s-a izbit de profesorul de educație fizică. În acel moment, urechile copilului au cunsocut puterea palmelor lui Maternik.

Dascălul nu s-a oprit nici după acest incident, fiindcă în martie 2019 a lovit o copilă de clasa a V-a. Acesta ținuse ora în clasă pentru a-i învăța pe copii să joace șah. După finalizarea orei, Maternik a ieșit din sala de clasă, după cum arată procurorii în rechizitoriu, iar viitoarea victimă a rămas în clasă cu alte două colege pentru a aduna piesele de șah. Când fetele au ieșit pe hol, au fost întâmpinate de profesor, care, foarte nervos fiind, le-a cerut să intre înapoi în clasă. Copilele s-au conformat, iar Maternik a intrat și el în sala de clasă, moment în care victima sa s-a aplecat după o piesă de șah care rămăsese rătăcită pe o bancă. Atât i-a trebuit lui Maternik, acesta prinzând-o de păr și zgâlțâind-o pe fetiță, după care a început să lovească cu catalogul în catedră, până l-a rupt, și a spart un ghiveci de flori.

Reclamat de părinți, Vasile Maternik s-a ales cu un nou dosar penal pentru două fapte de purtare abuzivă și una de distrugere. În iulie 2019, dascălul a fost trimis în judecată, dosarul ajungând pe rolul Judecătoriei Năsăud.

Maternik, persoană cu grad ridicat de periculozitate socială

Instanța s-a arătat foarte severă de faptele comise de Maternik, arătând că violențele au fost exercitate asupra unor persoane fără apărare, pe care le-a umilit și le-a expus oprobriului public totodată.

“Din perspectiva infracțiunii de purtare abuzivă:

Elementul material al laturii obiective s-a realizat prin acțiunea de lovire sau alte violențe, inclusiv îmbrâncire, săvârșită de persoana aflata în exercitarea atribuțiilor de serviciu (alin. 2 al art. 296C.pen. raportat la art. 193 alin. 1 C.P. ).

Urmarea imediată este reprezentată de suferințele fizice cauzate victimei prin acțiunea de agresiune asupra corpului, producerea unei leziuni traumatice persoanei vătămate și atingerea prestigiului activității unității în care își desfășoară activitatea autorul, legătura de cauzalitate fiind confirmată de probele administrate în cauză din care reiese faptul că, între acțiunea de agresiune și suferințele fizice produse există un raport cauzal direct, rezultând astfel din maniera în care a acționat inculpatul.

În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, întrucât acesta a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea acestuia.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de purtare abuzivă, este realizat în cauză de acțiunea inculpatului, profesor în cadrul Școlii Gimnaziale ,,Enea Grapini” Șanț, jud Bistrița Năsăud, constând în tragerea de păr a persoanei vătămate XXX, elevă în cadrul aceleiași școli în timpul programului școlar, fapt ce i-a cauzat acesteia suferințe fizice.

Urmarea imediată este reprezentată de suferințele fizice cauzate victimei prin acțiunea de lovire asupra corpului, legătura de cauzalitate fiind confirmată, de probele administrate în cauză din care reiese faptul că, între acțiunea de lovire și suferințele fizice produse există un raport cauzal direct.

Sub aspectul laturii subiective, atitudinea inculpatului față de faptele de purtare abuzivă săvârșite și față de urmările acestora îmbracă forma vinovăției în modalitatea intenției directe, conform art. 16 alin. 3 lit. a C.pen., întrucât inculpatului a prevăzut și a urmărit provocarea de leziuni traumatice persoanelor vătămate, iar din modalitatea în care a acționat, a adus atingere prestigiului activității unității de învățământ în care își desfășoară activitatea autorul.

Din perspectiva infracțiunii de distrugere:

Cu privire la elementul material al infracțiunii de distrugere, se constată că este îndeplinit, deoarece, inculpatul a adus în stare de neîntrebuințare atât catalogul cât și ghiveciul de flori.

Urmarea imediată a faptei reprezintă paguba produsă persoanei vătămate, legătura de cauzalitate rezultând din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă, deoarece, a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui.

Instanța reține că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că faptele săvârșite de inculpat există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite cu forma de vinovăție prevăzută de lege.

La stabilirea pedepsei și în procesul de individualizare a acesteia instanța are în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.74 alin.1 C.p., respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită (inculpatul aducând atingere relațiilor sociale privind integritatea fizică a persoanei și prestigiului activității unității de învățământ în care își desfășoară activitatea), natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii (persoanele vătămate nu au suferit leziuni pentru a căror vindecare să fie necesar un număr de îngrijiri medicale, însă comportamentul inculpatului punând amprenta în mod negativ asupra elevilor aflați la fața locului, care au fost speriați, percepând inculpatul, în continuare, ca fiind un profesor foarte agresiv, astfel cum rezultă din ansamblul probator administrat în cauză, în privința faptei săvârșite în dauna persoanei vătămate XX), motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit (inculpatul urmărind să le aplice persoane lor vătămate o «lecție», să le educe prin exercitarea de violențe asupra lor, sau să se răzbune pentru pretinsa lipsă de respect a elevului care jucând fotbal pe un teren cu o astfel de destinație, s-a lovit în timpul jocului de profesorul care stătea pe respectivul teren), natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului (în privința sa fiind dispusă amânarea aplicării pedepsei pentru un termen de 2 ani prin Sentința Penală nr. 69/2019 în cadrul dosarului nr.  2310/265/2018, definitivă prin Decizia penală nr. 873/A/2019, pentru săvârșirea a două fapte de purtare abuzivă), conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal precum și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Totodată instanța va lua în considerare în procesul de individualizare judiciară a pedepsei faptul că prin modul de comitere și prin urmările lor, faptele prezintă un grad ridicat de periculozitate socială, constituind o formă de abuz emoțional sever împotriva unui copil de 12 respectiv 15 ani la data săvârșirii faptelor, de natură să le afecteze acestora buna dezvoltare psihică și să le creeze o stare de puternică temere și de respingere față de ideea de mediu educațional. Gravitatea faptelor este dată atât de vârsta persoanelor vătămate și de imposibilitatea lor de a se apăra în vreun fel cât și de împrejurarea că actele au fost comise în prezența și a altor persoane, adulți și copii – colege de clasă în cazul persoanei vătămate XX și directorul și contabilul școlii în cazul persoanei vătămate YY –, de natură să îi umilească pe minori și să îi expună oprobriului acestora din urmă.

Pe de altă parte, instanța va avea în vedere și faptul că inculpatul, ulterior săvârșirii faptei a doua de purtare abuzivă pentru care a fost trimis în judecată, a comis și infracțiunea de distrugere, într-o stare de furie a lovit în repetate rânduri catalogul clasei de catedră până când acel catalog s-a rupt, de față fiind persoana vătămată minoră XX și cele două colege de clasă ale acesteia, respectiv DDD și AAA. Asistând la această scenă în care o persoană aflată într-o poziție de autoritate are un astfel de comportament, cele trei minore resimt o stare de temere profundă față de respectivul profesor, ce reprezintă un real pericol față de ceilalți elevi, având în vedere momentul în care și-a pierdut stăpânirea și a avut respectiva ieșire nervoasă manifestată într-un mod cât se poate de violent, în prezența celor trei minore, în vârstă de 12 ani”, a arătat instanța năsăudeană.

Taxat și pentru antecedente

Judecătorul a mai subliniat că Maternik nu era la primul contact cu legea penală, dar cu toate acestea nu a conștientizat gravitatea faptelor sale, astfel că a ajuns la concluzia că trebuie să îi aplice o pedeapsă severă.

“Sub aspectul circumstanțelor personale, instanța constată că inculpatul, în vârstă de 50 de ani, nu se află la primul contact cu legea penală, fiind stabilită în sarcina sa o pedeapsă pentru fapte identice cu cele ce fac obiectul prezentei cauze și va avea în vedere înscrisurile în circumstanțiere depuse de către acesta la dosarul cauzei.

Prin prisma raționamentului prin care inculpatul încearcă să-și justifice comportamentul față de minorul YY, raționament expus instanței la momentul la care inculpatul a avut ultimul cuvânt, și anume că minorul YY, fugind cu mingea a intrat în brațul său care i-a fost rupt și nu era vindecat, acesta fiind motivul pentru care s-a enervat «minorul a fost mai atent la minge decât la un profesor» și «cei 7 ani de acasă contează» se poate concluziona că se impune aplicarea unei pedepse îndreptate spre maximul special al pedepsei.

Inculpatul nici în prezent nu realizează consecințele faptelor comise și repercusiunile emoționale resimțite de un copil agresat de către un profesor, încercând în continuare să își justifice comportamentul agresiv printr-o pretinsă lipsă de respect al copilului ce joacă fotbal pe un teren (deci nu în sala de clasă sau alt spațiu impropriu activității) pe care profesorul stă să povestească cu alți elevi. Se apreciază că nu poate exista absolut niciun motiv pentru care un cadru didactic să agreseze fizic un elev, chiar în ipoteza lipsei de bună cuviință a acestuia, educația acordată fiind necesar a fi adaptată unei societăți civilizate.

În raport de cuantumul pedepsei ce va fi aplicată pentru fiecare dintre infracțiunile săvârșite instanța apreciază că în cauză nu se poate acorda beneficiul stipulat prin art. 396 alin. (10) Cod procedură penală întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, în aprecierea instanței niciuna dintre situațiile reglementate nu își poate regăsi aplicabilitatea în cadrul acestei spețe.

Instanța reține că pedeapsa este o măsură de constrângere și totodată o modalitate de reeducare a condamnatului, scopul pedepsei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni nu se rezumă numai la împiedicarea condamnatului de a comite alte încălcări ale legii penale , ci are ca scop și atenționarea celorlalți destinatari ai legii penale de a nu comite astfel de încălcări , fiind astfel satisfăcute atât scopul imediat cât și scopul mediat al pedepsei. Nu se poate vorbi de scopul preventiv al pedepsei înțelegând prin aceasta numai dezideratul împiedicării condamnatului de a săvârși noi infracțiuni, ignorându-se valențele educative și intimidante ale pedepsei pronunțate fată de ceilalți membri ai societății.

Astfel, în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța are în vedere că aceasta se dispune raportat la scopul executării pedepsei, așa cum este acesta stabilit prin dispozițiile art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, respectiv prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept, față de regulile de conviețuire socială și față de muncă, în vederea reintegrării în societate a deținuților sau persoanelor internate. Pe de altă parte, pentru a acționa ca un factor educativ, constrângerea penală trebuie să fie în măsură să forțeze procesele psihice profunde ale inculpatului, să influențeze rațiunea, sentimentul, voința acestuia, spre a-l determina să-și modifice în mod statornic comportamentul. Pedeapsa este în măsură să realizeze această finalitate numai dacă prin felul și măsura sa reflectă gravitatea faptei, gradul de vinovăție și periculozitatea inculpatului, dacă este rațională, convingătoare, justă și echitabilă (în același sens, ICCJ, secția penală, decizia nr. 1243/13.12.2017).

În raport cu toate aceste criterii, instanța va alege, dintre pedepsele alternative prevăzute de lege (închisoarea și amenda), pedeapsa mai severă, aceea a închisorii, pe care o va stabili, în funcție de aceleași criterii prevăzute la art. 74C.pen., având în vedere toate circumstanțele relevate anterior, la o durată de un an pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, îndreptându-se spre pedeapsa amenzii penale în privința infracțiunii de distrugere”, a conchis instanța, care i-a aplicat lui Maternik o pedeapsă finală de 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendare pe o perioadă de supraveghere de 3 ani, pentru prurtare abuzivă, plus 190 de zile amendă cu muncă în folosul comunității, pentru infracțiunea de distrugere. De asemenea, pe perioada de supraveghere, adică de 3 ani, lui Maternik i s-a interzis să mai predea în vreo școală.

Vasile Maternik a atacat în apel sentința de la Năsăud, un prim termen urmând a avea loc pe 16 martie.