Tribunalul Specializat Cluj a stabilit zilele trecute ca fostul director general al Leoni Marius Cotor să plătească companiei unde a lucrat nici mai mult nici mai puțin decât 33 de milioane de euro! Despăgubirile uriașe ar avea legătură cu frauda de 40 de milioane de euro, comisă în timp ce filiala bistrițeană a societății era condusă de Cotor.

Deși pe parte penală lucrurile nu par să se fi mișcat, producătorul neamț Leoni a intrat într-un război de lungă durată cu foștii șefi pe care-i consideră responsabili de frauda uriașă de 40 de milioane de euro comisă acum 5 ani. Vizați au fost Marius Cotor, director general al filialei bistrițene în perioada în care a fost comisă frauda și Carmen Marica, șefa Departamentului Financiar al companiei.

La mijlocul anului 2016, producătorul Leoni reușea să fie pe buzele tuturor din zona de business. Totul după ce filiala bistrițeană a producătorului era victima unei fraude uriașe de 40 de milioane de euro.

Cele 40 de milioane de euro s-au „scurs” la Bistrița, cu ajutorul unei filiale a Raiffeisen Bank și a trei angajate de la Departamentul Financiar. Practic, în urma unor e-mailul, angajatele au făcut mai multe transferuri de bani.

În spatele e-mailurilor, care au fost clonate, s-au aflat niște hackeri, care au cerut șefei Departamentului Financiar să transfere, pe rând, în mai multe conturi aproape 40 de milioane de euro.

Leoni a primit 5 milioane de euro de la firma de asigurări

Nu mai puțin de 15 transferuri s-au făcut în decurs de o săptămână. Uneori se realizau și câte două transferuri pe zi. Banii au fost transferați în două conturi din China. De aici, la scurt timp, banii s-au evaporat.

În 2017, purtătorul de cuvânt al Leoni spunea că la mai bine de jumătate de la fraudă, compania a primit 5 milioane de euro de la asigurare.

„Ce putem spune este că cei 40 de milioane de euro sunt pierduți. Am încercat să recuperăm banii, dar aceștia au fost transferați în două conturi bancare din ASIA, iar de acolo în peste 40 de conturi din lumea întreagă. Desigur că am încercat să îi urmărim, să știm unde au fost transferați, dar nu e ușor. E un sistem infracțional foarte complicat”, explica în luna mai a anului 2017 purtătorul de cuvânt al Leoni Sven Schmidt.

Prima concediată după acest incident a fost Leșan Daniela Gabriela, subordonata șefei de la Departamentul Financiar Carmen Marica. A urmat Carmen Marica și directorul general Marius Cotor.

Marius Cotor a atacat concedierea în instanță și-a pierdut

Marius Cotor, concediat în luna februarie a anului 2017, s-a ținut tare și a încercat să obțină anularea concedierii, dar și despăgubiri de la fostul angajator. Doi ani s-a judecat Cotor cu Leoni și în cele din urmă a pierdut procesul, în 2019.

Acesta a solicitat 90.000 de lei, reprezentând „incentive compensation programme” (n.r. stimulente financiare pentru atingerea obiectivelor propuse în cadrul companiei), precum și plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data de 27 februarie și până la soluționarea definitivă a cererii sale.

În perioada în care a fost fraudată compania, Cotor era în concediu de odihnă. Decizia de concediere a venit după termenul prevăzut de lege și anume după 6 luni de la eveniment. Mai mult, Cotor nu a fost audiat în comisia de disciplină din cadrul companiei și nu s-a făcut un audit managerial al activității sale imediat după incident.

Când a aflat ce s-a întâmplat, Cotor și-a informat superiorul ierarhic și a revenit din concediu, luând legătura cu o casă de avocatură pentru a formula o plângere penală în vederea cercetării faptelor care au produs prejudiciul.

Instanța nu i-a dat dreptate însă lui Marius Cotor, menținând decizia de concediere a celor de la Leoni. Nu i-a acordat nici acele bonificații pe care ar fi trebuit să le încaseze, pentru, culmea, performanță.

 În schimb, Daniela Leșan, care a acționat și ea în judecată Leoni în aceeași perioadă a reușit să câștige. Judecătorii au stabilit ca acesteia să i se taie 10% din salariu preț de 3 luni și să fie reprimită la muncă. De asemenea, judecătorii au hotărât ca aceasta să primească salariile pe care le-ar fi încasat până la data sentinței.

Leoni i-a cerut despăgubiri uriașe și le-a obținut!

Războiul nu s-a terminat aici. La scurt timp după finalizarea acestui proces, Leoni îl acționează în judecată pe Marius Cotor și îi cere despăgubiri uriașe, considerându-l responsabil pentru frauda de 40 de milioane de euro. Chemată în judecată este și Carmen Marica, fosta șefă a Departamentului Financiar, care a autorizat aceste transferuri de bani.

În prima fază, dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Bistrița-Năsăud, ajungând, în cele din urmă la Tribunalul Specializat Cluj. Cei de la Leoni invocă răspunderea patrimonială. Potrivit Codului Muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătura cu munca lor.

Codul Muncii mai stipulează că în situația în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Specializat Cluj în luna august a anului 2020, după ce a fost mutat prin mai multe părți. Zilele trecute, instanța a venit cu prima sentință în acest sens și a dat dreptate producătorului neamț. Tribunalul a stabilit ca Marius Cotor să plătească fostului angajator nu mai puțin de 33,6 milioane de euro, cu titlu de prejudiciu:

„Admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele L W S R SRL, L AG, şi L B-S GMBH, în contradictoriu cu pârâtul C M-F. Obligă pârâtul C M-F la plata în favoarea reclamantei L W S R SRL a sumei de 33.646.659,78 eur cu titlu de prejudiciu. Respinge în rest cererea de chemare în judecată, ca nefondată. Ia act de manifestarea de voinţă a reclamantelor de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare”.

Aceasta este doar prima sentință în acest dosar și nu este definitivă. Cu siguranță cel puțin una dintre cele două părți se va folosi de calea de atac.

Asupra acestui subiect vom reveni pe larg în momentul în care vom intra în posesia motivării sentinței pronunțată de tribunalul clujean.

Andreea Moldovan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here