Săptămâna trecută, zeci de magistraţi din întreaga ţară au întrerupt activitatea în instanţe timp de trei ore, în semn de protest pentru încetarea plăţii sporului de 50%, spor care li se cuvenea prin hotărâri judecătoreşti. Astfel, salariile magistraţilor vor fi, în această lună, înjumătăţite, după ce ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a dispus, printr-o circulară, eliminarea sporului pentru suprasolicitare neuropsihică. Dacă un magistrat de la Curtea de Apel avea până acum un salariu net de 6.519 lei, acesta va primi, începând din această lună, doar jumătate.

Cu toate că încetarea activităţii din sălile de tribunal este contrară legii şi statutului profesional al magistraţilor, măsura impusă de ministrul Predoiu i-a făcut pe judecători, procurori şi grefieri să întrerupă lucrul pentru câteva ore.
 
Reprezentanţii instanţelor se simt lezaţi de noile modificări impuse de conducerea ministerului, modificări care vor afecta, în principal, cifrele înscrise pe fluturaşul de salariu. Magistraţii au protestat din cauză că, pe baza unei circulare, ministrul Cătălin Predoiu a dispus, pe fondul crizei financiare globale, reducerea la jumătate a salariilor magistraţilor.
Protestele personalului auxiliar din cadrul instanţelor au început încă din luna martie a acestui an, când angajaţii instanţelor au câştigat mai multe procese împotriva Ministerului Justiţiei, judecătorii dispunând plata unor sporuri restante. Ministerul nu a dispus, în primă instanţă, plata acelor sporuri şi, în consecinţă, s-a pus în mişcare protestul funcţionarilor. Totuşi, magistraţii şi grefierii s-au bucurat de bani mai mulţi doar o scurtă perioadă de timp, în urmă cu câteva zile ministrul Predoiu dispunând, printr-o circulară, blocarea sporurilor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, valoarea acestora fiind de 50 % din salariul de bază. „Acest spor nu este prevăzut expres de lege, ci a fost câştigat de magistraţi şi personalul auxiliar prin hotărâri judecătoreşti. Împrejurarea că fondurile pentru plata sporului de 50% se vor epuiza la începutul verii a fost comunicată CSM din luna februarie, şi, din lunile martie şi aprilie, preşedinţilor de instanţe şi procurorilor generali de Curţi de Apel”, a declarat Cătălin Predoiu într-un comunicat remis presei.

Sporul… fără spor

În urmă cu zece ani, Guvernul condus de Adrian Năstase le-a promis magistraţilor că va introduce un spor de 50% pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică în salariul de bază al acestora. Acest lucru s-a şi realizat prin Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000. Însă consecinţele nu au încetat să apară, deoarece Guvernul nu a promulgat printr-o lege acordarea acestui spor. Pentru a fi convinşi că nu-l vor pierde, magistraţii au început procesele şi şi-au acordat sporul de 50% prin hotărâri judecătoreşti. Ministrul Justiţiei a fost de acord cu acest spor şi a comunicat faptul că banii vor fi achitaţi în trei tranşe, prima făcându-se anul trecut, în octombrie. Doar că cea de-a doua şi cea de-a treia tranşă nu au mai fost acordate magistraţilor din lipsă de fonduri, iar personalul din Justiţie a început protestele. Problema este că nu doar acest spor le-a fost tăiat magistraţilor, ci au mai fost reduse încă trei. Ministrul Justiţiei a redus sporul ANP (Administraţia Naţională a Penitenciarelor) de la 30% la 10%, sporul de manager public de la 55% la 25%, iar sporul PHARE nu se va mai acorda până nu se vor vedea rezultate pozitive în justiţie. În prezent, 90% din personal beneficiază de aceste sporuri.

Finanţarea justiţiei

Protestele în sistemul juridic au început încă din luna martie. La început, a protestat personalul auxiliar, iar mai apoi li s-au alăturat magistraţii instanţelor din toată ţara. Motivul este foarte simplu: neplata sporului de 50% pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică. Şi toate acestea deoarece bugetul alocat pe anul 2009 s-a terminat. În anul 2000, bugetele totale ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Ministerul Public (MP) şi Ministerul Justiţiei (MJ) erau de aproximativ 450.000.000 de lei, urmând o creştere continuă de la an la an. Astfel, între anii 2001 – 2002, bugetul a crescut cu 26,8%, între 2002 – 2003, a crescut cu 42,5%. De asemenea,  între anii 2004 – 2005, creşterea bugetului a fost de 36,2%, iar între anii 2007 – 2008, bugetul a crescut cu 15,3%. În anul 2009, MJ a solicitat fonduri de 3.842.525 de lei, sumă de bani care acoperea în totalitate nevoile sistemului justiţiei. Însă bugetul abrobat şi rectificat pentru anul 2009 a fost de 1.821.321 lei. Astfel, doar 46,8% din fondurile solicitate au fost acordate ministerului. În ceea ce priveşte finanţarea, ministrul justiţiei vizează direcţionarea taxelor de timbru de la bugetul local către justiţie, obţinerea de sume suplimentare la rectificare pentru buna funcţionare a instanţelor şi continuarea programelor de investiţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. De asemenea, Predoiu doreşte să obţină o salarizare care să menţină magistraţii în vârful piamidei salariale a personalului bugetar şi încurajează ocuparea locurilor vacante din sistem.

Salariu de magistrat de 6.519 lei

În anul 1991, a fost stabilit un mecanism de remunerare ce consta în salariul de bază, diferenţiat pe funcţii, iar în cadrul fiecărei funcţii, pe grade sau trepte profesionale. De asemenea, a mai fost stabilit un spor de vechime şi un premiu anual, care, în anumite condiţii, putea fi redus sau anulat. Începând cu anul 1996, au fost introduse o serie de noi sporuri şi majorări de stabilitate, precum supravegherea urmăririi penale sau indemnizaţie de şedinţă. În anul 1997, au fost mărite indemnizaţiile pentru anumite activităţi şi au fost prevăzute alte două sporuri, pentru deţinerea titlului de doctor docent şi cel pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică. Anul 2000 aduce un nou mecanism pe baza valorii de referinţă sectorială, prevăzut pentru funcţiile de demnitate publică alese şi numite din cadrul autorităţilor legislativă şi executivă. În perioada 2005 – 2007, numeroase litigii au vizat acordarea sporului de vechime şi celui de risc şi suprasolicitare neuropsihică. Astfel, în perioada aprilie – iunie 2009, suma plăţii drepturilor salariale acordate sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti a fost de 16,3 milioane euro. În ceea ce priveşte salariile personalului din justiţie, un judecător stagiar câştigă între 1.913 lei şi 2.463 lei. Un judecător care îşi desfăşoară activitatea într-o judecătorie are un salar de minim 3.500 lei şi maxim 4.801 lei şi un spor de vechime de 20%. La tribunale, salariile ajung până la 5.334 lei, cu un spor de vechime de 20%, însă nu sunt mai mici de 4.450 lei, sporul de vechime fiind de 10%. Cele mai mari salarii sunt la Curtea de Apel, acestea ajungând până la suma de 6.519 lei, sporul de vechime fiind de 20%.

Ministrul „calmează spiritele”

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, le-a cerut magistraţilor să nu întrerupă activitatea de judecată pentru că aceştia ştiau, încă din luna februarie, că nu mai sunt bani în bugetul MJ. „Asigur pe protestatari că mesajul lor a fost receptat şi le solicit să reia activitatea de judecată. Solicit CSM să se implice activ în gestionarea acestei situaţii alături de minister, pe măsura responsabilităţilor şi influenţei pe care o are asupra magistraţilor. Mulţumesc judecătorilor şi procurorilor care îşi continuă activitatea în condiţii grele şi le cer să ofere în continuare un model de conduită demnă, chiar şi în aceste condiţii. Fac un apel către toţi judecătorii din sistemul gestionat de minister şi, în general, către magistraţi, să nu mai întrerupă activitatea de judecată, pentru că nu aceasta este calea prin care se pot obţine rezultatele pe care ni le dorim cu toţii în privinţa finanţării sistemului judiciar. Pe fond, protestele reprezintă un semnal complex. Pe de o parte, este un semnal trimis către Guvern, pe de altă parte, demonstrează că judecătorii nu sunt suficient de convinşi de caracterul insurmontabil al dificultăţilor financiare prezente. În fine, cred că nu toţi magistraţii sunt suficient de convinşi de gravitatea crizei financiare pe care o traversăm”, a declarat Cătălin Predoiu.

„Aceste proteste nu au afectat relaţia dintre avocaţi şi judecători, dar cei mai afectaţi sunt justiţiabilii, care trebuie să aştepte ore în şir la uşile judecătoriilor. La fel ca şi judecătorii, şi noi, avocaţii, ne confruntăm cu probleme, iar MJ ar trebui să ia măsuri”, a declarat decanul Baroului Cluj, Stanca Gidro.

„Avem mii de dosare de soluţionat pe cap de magistrat şi nu e drept să ni se taie din sporuri. Protestele vor ţine până în momentul în care ni se vor acorda drepturile cuvenite. În caz contrar, protestele vor continua în toată ţara”, a declarat vicepreşedintele UNJR, Călin Dragoş.


Beatrice Golondzac

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here