Afacerea centrului comercial Polus Transilvania/VIVO are în spate un dosar ce este plimbat pe rolul instanţelor de mai bine de 15 ani. Achiziţionarea terenului pe care se află actuala construcţie a mall-ului este un subiect controversat ce implică actori cum ar fi: Prefectura Cluj, SC Agroindustriala SA, firma Polus, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, omul de afaceri finanţatorul clubului CFR Ecomax, „Fiii vechiului Mănăştur” dar şi Statul Român.
În 1945, statul roman a confiscat proprietăţile contelui Alexandru Mikes, în cadrul cărora se afla şi terenul de la „Şapca Verde”. Veteranii de război din satele Mănăştur şi Floreşti au fost împroprietăriţi cu acest teren. În anii 60, În urma cooperativizării, terenul a trecut în proprietatea statului român şi în administrarea USAMV. Denumirea sub care este cunoscut terenul vine de la şepcile studenţilor de la medicina veterinară.
Terenul de la „Şapca Verde” a fost folosit de cercetătorii de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară până în anul 1998. Printr-un protocol semnat între universitate şi SC Agroindustiala SA, spaţiula trecut în proprietatea acestei. Cu un an mai târziu Agroindustriala a semnat un contract de vânzare a terenului cu firma Polus Transilvania, patronată de Paszkany Zoltan Arpad, finanţatorul clubului CFR Ecomax.
Tranzacţia SC Agroindustriala SA a fost controversată datorită modului în care spaţiul a fost vândut firmei Polus. La momentul respectiv, terenul era în proprietatea statului, sub administraţia Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj. Din cauza unei Hotărâri de Guvern, firma Polus nu a reuşit din prima să pună mâna pe spaţiul respectiv aşa că terenul de 34,7 hectare, cunoscut drept „Şapca Verde”, ar fi trecut mai întâi în proprietatea societăţii agricole Agroindustriala SA Cluj-Napoca, unde acţionarul principal era Fondul Proprietăţii de Stat, iar apoi a fost vândut către firma Polus Transilvania.
Suspiciuni asupra modului în care Polus Transilvania a ajuns în posesia terenului
Ovidiu Grecea, şeful Corpului de Control al Guvernului a ordonat în anul 1999 demararea unei anchete guvernamentale prin care să verifice modul în care Polus Transilvania a ajuns în posesia terenului de la „Şapca Verde”. Concluziile anchetei şi a cercetărilor efectuate de Poliţia Bucureşti şi Cluj, au dovedit că tranzacţia a fost ilegală, iar ca urmare s-a deschis un proces în care a fost inculpat Cristian Istrătescu, directorul Agroindustriala.
Grecea, a arătat că terenul a fost cumpărat de la SC Agroindustriala SA la un preţ cu 20 de ori mai mic decât valoarea reală a acestuia, şi anume cu 11.505 lei/mp, în loc de 60-80 de dolari/mp. Subevaluarea preţului a adus prejudicii bugetului fiind vorba de o pierdere de peste 500 de miliarde de lei. Totodată, s-au adus prejudicii şi USAMV-ului deoarece au fost afectate cercetările ce se efectuau pe terenul cunoscut sub numele de „Şapca Verde” în valoare de 10 miliarde lei şi 16 teze de doctorat bazate pe aceste cercetări.
În urma sentinţei pronunţate de Tribunalul Argeş în 2002 prefectul Alexandru Fărcaş a fost demis din funcţie, iar Cristian Istrătescu, directorul societăţii Agroindustriala a fost condamnat la pedeapsa cu închisoare pentru un an şi jumătate pentru fals în declaraţii. Tribunalul a hotărât atunci anularea actului de vânzare cumpărare încheiat între Agroindustriala şi Polus Transilvania, terenul urmând să revină în domeniul public şi în administrarea USAMV.
Iniţial Hotărârea a fost atacată de Polus Transilvania la Curtea de Apel Piteşti, însă în urma unor negocieri între cele două, universitatea a cedat terenul pentru o sumă de 8 milioane de euro.
Anulare act vânzare-cumpărare dintre Agroindustriala şi Polus
În anul 2006 afacerea Polus Transilvania a fost vândută către Grupul austriac Immofinanz, unul dintre cei mai mari investitori imobiliari din Europa, pentru suma de 210 milioane de euro. Immofinanz mai deţine cinci mall-uri şi anume, Polus Cluj, Armonia Arad, Euromall Piteşti, Gold Plaza Baia Mare şi Maritimo Constanţa. Atât mallul Polus, cât şi celelalte centre comerciale au trecut printr-un proces de rebranding, iar numele acestuia s-a schimbat în Mallul VIVO.
În anul 2013 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis printr-o sentinţă definitivă, ca actul de vânzare-cumpărare dintre Agroindustriala şi Polus cele 34,7 de hectare să fie anulat. Totodată, a mai apărut un personaj în această poveste şi anume: „Fiii vechiului Mănăştur”, o asociaţie formată din circa 100 de persoane, urmaşii veteranilor de război împroprietăriţi în anii 60 cu terenul de la „Şapca Verde”, care au cerut revendicarea a 18 hectare ce le aparţin, dar fără nici un rezultat.
În luna decembrie 2016 Statul Român a cerut trecerea terenului în proprietatea sa şi demolarea construcţiilor de pe terenul unde funcţionează centrul comercial Polus-VIVO, dar această procedură s-a dovedit a fi una mai dificilă, având în vedere că între timp terenul a fost ipotecat la OTP Bank. Reprezentanţii Statului Român au mai cerut şi plata pentru folosirea terenului, de la anularea vânzării sale din anul 2013.
“Obligarea pârâtei SC Polus Transilvania Companie de Investiții SA Cluj-Napoca să lase Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice în deplină proprietate şi liniştită posesie imobilul teren în suprafaţă de 347.678 mp; încetarea/constatarea nulităţii absolute a contractului de ipotecă încheiate între OTP BANK NYRT şi pârâta SCPolus Transilvania Companie de Investiţii SA Cluj-Napoca, motiv pentru care a solicita introducerea în cauză a OTP BANK NYRT; rectificarea cărţilor funciare în care sunt evidenţiate imobilele în sensul înscrierii dreptului de proprietate al Statului Român; ridicarea construcţiilor de pe terenul în suprafaţă de 347.678 mp; obligarea SC Polus Transilvania Companie de Investiţii SA la achitarea contravalorii lipsei de folosinţă a terenului pentru perioada 2013 până la data predării terenului”, se arată în solicitarea Statului Român.
După ce dosarul a fost pasat de la un Tribunal la altul, s-a stabilit în sfârşit instanţa competentă care să se ocupe de acest caz controversat. În luna octombrie 2017, dosarul a fost preluat de Tribunalul Cluj, unde magistraţii urmeză să soluţioneze cererea formulată de reprezentanţii Statul Român.
