Lupta pentru amenajarea Pădurii Codrişor ca pădure parc ajunge în Consiliul Local

Asociaţia Bistriţa Civică şi consilierii ecologişti Maxim Gagea şi Alexandru Toniuc (între timp a renunţat la mandatul său de ales local) au depus în luna iunie două proiecte de hotărâre care au acelaşi obiectiv – amenajarea Păduri Codrişor, supranumită plămânul verde al Bistriţei, ca pădure-parc. Până să fie supuse dezbaterii şi aprobării Consiliului local, municipalitatea bistriţeană a supus cele două propuneri dezbaterii publice.

Protejarea Pădurii Codrişor este un subiect intens dezbătut şi adus în atenţia opiniei publice din Bistriţa, în ultimii ani, de asociaţiile ecologiste din municipiu, mai ales în condiţiile în care primarul Ovidiu Creţu vrea cu tot dinadinsul ca respectiva zonă să fie traversată de un drum de centură.Realizarea unui astfel de drum presupune însă defrişarea a circa 4 ha de pădure, însă zona este supusă unui risc ridicat de alunecare de teren.

În luna iunie, Asociaţia Bistriţa Civică dar şi doi consilieri ai Partidului Ecologist Român au venit cu două proiecte de hotărâre oarecum similare, care au aproximativ acelaşi scop – protejarea Pădurii Codrişor şi transformarea acesteia în pădure-parc.

Bistriţa Civică a tras semnalul de alarmă

Asociaţia Bistriţa Civică a organizat, la finele lunii mai, o dezbatere publică având ca temă salvarea Pădurii Codrişor. Preşedintele asociaţiei, Adrian Chereji, a scos la iveală un aspect interesant, el precizând că municipalitatea încalcă legea.

Chereji a arătat faptul că legislativul local bistriţean a adoptat două hotărâri prin care zona Codrişor a fost declarată zonă de agrement, însă istoria acesteia este mult mai veche fiind considerată pădure-parc.

„Se ştie foarte bine că în perioada interbelică Pădurea Codrişor a fost pădure-parc, chiar dacă populaţia oraşului era mult mai mică, erau nişte alei foarte frumoase. Cei mai în vârstă sau de-o generaţie cu mine îşi mai aduc aminte de dotările cu băncuţe, loc de picnic, era chiar şi un foişor. Din nefericire, în 1970, dealul a luat-o la vale în urma ploilor care au provocat cele mai catastrofale inundaţii din istoria României, şi toate acele dotări s-au stricat. Au fost tentative de refacere a pădurii, inclusiv înainte de revoluţie, dar probabil din lipsă de fonduri şi chiar de interes s-a ajuns ca acum pădurea este necunoscută pentru mulţi dintre bistriţeni. În 2005, primăria a contractat proiectarea cu o firmă din Cluj, în baza căreia a fost adoptată o hotărâre de consiliu local în 2006 – hotărârea 164 – iar mai apoi în 2010 a fost adoptată o a doua hotărâre, nr. 5 din 2010, prin care a fost extinsă suprafaţa pădurii-parc la 37,4 ha. În legea pentru protecţia mediului, Legea nr. 265 din 2006, la capitolul privind protecţia aşezărilor urbane, articolul 71 prevede faptul că «Schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi prevăzute în planurile urbanistice este interzisă». Deci de pădure nu are voie nimeni să se atingă cât legea mediului este încă în vigoare, mai ales că există şi HCL nr. 5 din 2010. Nu trebuie diminuată suprafaţa cu 3 ha, în hotărâre este prevăzută o suprafaţă de 37,4 ha. În categoria de spaţii verzi există şi pădurea-parc”, a spus Adrian Chereji la dezbaterea publică.

S-a încălcat legea

În luna iunie, Asociaţia Bistriţa Civică a făcut încă un pas pentru concretizarea salvării plămânului verde al Bistriţei – a depus pe masa municipalităţii un proiect de hotărâre în care propune amenajarea Pădurii Codrişor ca pădure-parc.

În respectivul document, Adrian Chereji, care semnează propunerea legislativă în numele Asociaţiei Bistriţa Civică, atrage atenţia că în urmă cu doi ani Consiliul Local a încălcat legea prin adoptarea HCL nr. 136/2013.

„Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 136/2013, cele două Planuri Urbanistice Zonale aprobate prin HCL nr. 164/2006 şi nr. 5/2010 au fost abrogate, cu încălcarea prevederilor art. 71 din OUG nr. 195/2005 aprobată prin Legea nr. 265/2006. Conform art. 71 «Schimbarea destinaţiei terenurilor prevăzute în planurile urbanistice ca spaţii verzi amenajate este interzisă». (…) În conformitate cu documentele programatice şi de urbanism aplicabile în municipiul Bistriţa (Agenda Locală 21 – Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Bistriţa pentru perioada 2010 – 2030, Planul de Urbanism Zonal PUZ Codrişor I-2006, PUZ Codrişor II-2010), pădurea amplasată pe versantul dealului Codrişor era considerată ca făcând parte din zona de protecţie a oraşului istoric, fiind declarată zonă cu valoare peisagistică. O zonă cu valoare peisagistică este o arie protejată, caracterizată prin concentrarea în teritoriul său a unor peisaje unicate sau rare. Pentru municipiul Bistriţa a fost declarată zonă cu valoare peisagistică zona împădurită a dealului Corişor, care face parte şi din zona de protecţie a centrului istoric al municipiului Bistriţa. În aceste zone, autorizarea executării construcţiilor avea în vedere păstrarea calităţii mediului natural şi a echilibrului ecologic, interzicându-se amplasarea de unităţi productive, arată Chereji în proiectul de hotărâre.

În acelaşi document, preşedintele asociaţiei precizează şi faptul că în perioada interbelică Pădurea Codrişor a fost amenajată ca pădure-parc.

„În perioada interbelică, Pădurea Codrişor a fost amenajată ca pădure-parc. Zona de interese se află pe malul stâng al râului Bistriţa, reprezentând dealul Codrişor (Schiferberg), element identitar pentru municipiul Bistriţa, cu valoarea peisagistică şi ambientală. Versantul nordic al Dealului Codrişor a beneficiat de atenţie numai în perioada interbelică când era un loc numit «PARC» pentru destinderea de scurtă durată. Alunecările de teren survenite şi neîntreţinerea adecvată a fondului forestier au făcut ca acum binefacerile acestui «plămân verde» să nu poată fi valorificate din cauza acceselor dificile sau chiar periculoase”, se precizează în proiectul de hotărâre.

Adrian Chereji mai arată că scopul proiectului este acela de a restabili destinaţia iniţială dată Pădurii Codrişor, acela de pădure, în loc de defrişarea ei pentru realizarea variantei ocolitoare şi precizează şi paşii care ar urma să fie făcuţi în acest sens.

Propuneri concrete

Astfel, Asociaţia Bistriţa Civică propune amenajarea unor trasee amenajate (din pământ stabilizat şi pietriş) pentru pietoni şi biciclişti care vor avea pe parcursul lor platforme de odihnă de unde va putea fi admirat oraşul. Traseele vor fi iluminate pe parcursul nopţii şi mobilate cu bănci, panouri de informare-direcţionare şi coşuri de gunoi.

De asemenea, se propune realizarea unui traseu competiţional pentru probe ciclistice de «downhill», patru pârtii de săniuţe (una de dimensiuni mai mari dotată cu instalaţie de nocturnă) pe versantul nordic, terase belvedere pe zona de coamă a dealului, amenajarea de zone de picnic şi a unor zone de joacă în poienile de pe platoul de sub coama dealului, amplasarea a două panouri pentru escaladă pe versantul sudic şi amenajarea unui parc de aventură, amplasarea unei dotări publice-restaurant/belvedere în apropierea vârfului dealului, precum şi realizarea unei plantaţii care să marcheze şi să întărească identitatea traseelor pietonale propuse.

Ecologiştii, în acelaşi ton

Propunerea aleşilor ecologişti este una similară în ceea ce priveşte amenajarea Pădurii Codrişor ca pădure-parc, însă aceştia vin cu ceva suplimentar, şi anume introducerea acesteia în intravilanul municipiului, în condiţiile în care suprafaţa Parcului Municipal s-a diminuat în ultimii ani datorită construcţiilor apărute, în acest sens fiind dat ca exemplu Hotelul Metropolis împreună cu parcarea acestuia.