Bistriţeanul Liviu Habor este la un pas de a-şi pierde casa din cauza unor interpretări ale legilor de fond funciar şi se pare că la mijloc ar fi şi anumite interese ale unor persoane influente. Omul se judecă de ani de zile cu Parohia Romano-Catolică pentru o suprafaţă de circa 3.000 de metri pătraţi.
Goana după o bucată de teren pare uneori inexplicabilă mai ales atunci când în discuţie nu intra o suprafaţă extrem de importantă. Însă dacă pe margine sunt unii cu ochi lacomi care abia aşteaptă să îşi mărească domeniul avut în posesie, lucrurile încep să prindă contur.
Liviu Habor locuieşte într-un imobil de pe Valea Căstăilor, la nr. 19, încă de când era copil. Imobilul a fost primit de părinţii săi în chirie în vremea regimului comunist. După ce a devenit om matur cu familie, Liviu Habor a investit bani grei în casa cu pricina, de fapt a reconstruit-o. După 25 de ani de la revoluţia din ’89, bistriţeanul este în postura în care nu are trecut în buletin un domiciliu. Asta din cauză că terenul pe care este casa în care locuieşte este revendicat de Parohia Romano-Catolică. Liviu Habor spune însă că parohia nu ar avea dreptul să revendice terenul respectiv fiindcă acesta ar fi aparţinut unei persoane plecată în Germania imediat după ce a fost expropriată de regimul comunist.
Bulibăşeala în documentele de la Cadastru nu a dus la luminarea acestui caz, aşa că instanţa a dat dreptate parohiei. Liviu Habor nu renunţă şi susţine că dacă nu i se va face dreptate va depune şi plângere penală. Şi nu oriunde, ci la DNA. Până una alta, a înaintat un memoriu Judecătoriei Bistriţa în care explică exact cum stau lucrurile în acest moment.
Locuieşte acolo din 1959. Casa a reconstruit-o în 1989
Liviu Habor, arată într-un memoriu înaintat instanţei Judecătoriei Bistriţa că în anul 1959, părinţii săi – Habor Alexandru şi Maria, lucrători fiind în cadrul GAS Bistriţa (Gostat Bistriţa) au primit în folosinţă o casă de locuit foarte veche şi terenul aferent acesteia în suprafaţă de 3.048 m.p. Acest teren a făcut parte iniţial ca şi altele din aceleaşi zone din perimetrul fostului CAP Bistriţa, cu nomenclatura stradală Valea Căstăilor, nr. 19, ulterior trecerea la GAS Bistriţa şi în final la IAS Bistriţa înainte de 1989, deci a fost într-o zonă cooperativizată. În 1961 a fost încheiat un contract de închiriere cu ILL Bistriţa, contract care a fost reînnoit în anul 1996 în baza Legii nr. 17/1994, la acea vreme proprietar fiind, evident Statul Român respectiv RATL Bistriţa (fosta ILL Bistriţa).
În imobilul respectiv, Liviu Habor a locuit împreună cu părinţii săi şi cu soţia sa ani buni, iar în 1986 din cauza stării de degradareavansate în care casa ajunsese, bărbatul a demolat-o şi a construit alta nouă respectând aceeaşi configuraţie la sol.
„Această casă de locuit a devenit un imobil nou faţă de cel preluat în 1961, şi aşa cum am arătat am respectat configuraţia la sol, compartimentarea, înălţimea precum şi arhitectura iniţială ceea ce corespunde art. 11 din decretul 144/1958 în categoria construcţiilor fără autorizaţie. Având în vedere că fiind o familie numeroasă formată din şase membri, peste o bucătărie de vară care funcţiona ca o anexă gospodărească am construit un etaj peste aceasta rezultând o construcţie cu etaj. Fac precizarea că, costul acestor lucrări au fost suportate de mine şi nu au fost deduse din plata chiriei, fiind efectuate în perioada 1961 – 1990, înaintea apariţiei Legii 18/1991, cu acordul proprietarului terenului respectiv Statul Român – ILL Bistriţa, care prin exproprierea abuzivă fără titlu nu a fost obligat conform art. 26 din Decretul-lege 115/1938 să-şi înscrie dreptul de proprietate în cartea funciară numărul 39. Regimul juridic al acestui teren (aşa cu este evidenţiat în documentele Primăriei Bistriţa) este: imobil situat în intravilanul municipiului Bistriţa proprietate de stat în administrarea RTAL Bistriţa (fosta ILL Bistriţa), iar regimul economic-casă de locuit potrivit reglementărilor legale prevăzute de Decretul nr. 144/1958, privind reglementarea eliberării autorizaţiilor de construire, reparare şi desfiinţare a construcţiilor, în vigoare în perioada 1958 – 29 iulie 1991 (…). Ţinând cont de această prevedere legală, pot dovedi că am făcut demersuri prin care am solicitat eliberarea din arhiva Consiliului Local Bistriţa a autorizaţiei şi a documentaţiei de construire, răspunsul fiind că ei nu deţin autorizaţia de construire solicitată, deşi conform acestei prevederi legale ar fi fost obligaţi să o ceară şi să existe în arhivă”, arată Liviu Habor în memoriul înaintat instanţei Judecătoriei Bistriţa.
Casa de piatră s-a volatilizat
Mai mult decât atât, şi aici este de fapt cheia, terenul pe care este construită casa în care locuieşte Liviu Habor a aparţinut Mariei Wolf, născută Laurenţiu, care a plecat în urmă cu mulţi ani în Germania, şi nu Parohiei Romano-Catolice are a revendicat terenul respectiv.
„Pe titlul de proprietate figurează Parohia Romano-Catolică cu 7 ha, în zona respectivă, titlu pe care l-a obţinut în baza unei sentinţe judecătoreşti, nr 1051. Dar aia din faşă nu e în regulă, fiindcă acolo Comisia Judeţeană spune din start că li se poate da teren doar dacă există suprafeţe libere. (…) Pe mine m-au scos din Registrul agricol, şi nu aveau voie, mie casa îmi stă în aer, fiindcă Primăria Bistriţa scrie teren neproductiv. Eu am expertiză efectuată prin GPS în care se arată că acolo sunt case, şi ei nu văd. Nu aveau voie să dea acolo teren, fiindcă există lege – ordonanţa 94 care acum a devenit lege. Parohia a cerut terenul în baza cărţii funciare, dar terenul solicitat de ei nu este localizat nicăieri. În CF apare o casă de piatră care nu este localizată nicăieri. De la primărie eu am un act pe care parohia l-a depus, o decizie, nr. 20, de când s-a făcut colectivizarea pe care nimeni nu a luat-o în seamă şi în care nu apare nr. 19 al meu, ci 13-14, şi acolo este un CF nr. 36, nu CF 39 în care de fapt figurează terenul şi locuinţa mea”, a explicat pentru Gazeta de Bistriţa, Liviu Habor.
Terenul revendicat de Parohia Romano-Catolică ar fi aparţinut de fapt altcuiva
Potrivit bărbatului, terenul pentru care se luptă cu Parohia Romano-Catolică ar fi aparţinut Mariei Wolf, născută Laurenţiu. „Ea a fost româncă, numai soţul ei a fost neamţ. Din această cauză, după război, toată averea a fost trecută pe numele ei. Apoi Maria Wolf a plecat în Germania, în anii 1991 femeia a murit, însă fiul ei ca şi moştenitor mi-a remis un act autentificat la notar prin care renunţă la teren în favoarea mea”, spune Liviu Habor. În baza actului primit de la familia Wolf, Liviu Habor a reuşit să îşi întabuleze terenul respectiv prin instanţă, însă de aici începe chinul. Parohia Romano-Catolică nu se lasă şi merge mai departe. Liviu Habor susţine că şi în cartea funciară sunt erori foarte grave.
„Parohia defilează cu acea casă de piatră care nu este localizată. Eu am cerut experţilor să o localizeze. Cartea funciară al lui Wolf este de negăsit, în schimb am găsit o alta pe Viile Cetăţii. Am fost la Cadastru şi am cerut harta. Numerele top ale parohiei sunt suprapuse peste mine. Alte numere top sunt mutate… este aberant. Am făcut contraexpertiză şi am cerut să facă localizare. Nu au făcut-o”, povesteşte bărbatul. De altfel, aceste aspecte Liviu Habor le arată şi în memoriul înaintat instanţei bistriţene, unde precizează că potrivit deciziei nr. 20 amintite mai sus, imobilul din Valea Căstăilor nr. 19 nr. nu figurează în document, ci cele cu nr. 13-14 top 6665 care au fost proprietatea Parohiei Romano-Catolice.
„Convingerea mea este că imobilul situat în ValeaCăstăilor nr. 19 a fost proprietatea lui Wolf Maria care înainte de deces, respectiv în vara anului 1990 a vizitat România şi s-a deplasat la acest imobil spunând că aceasta este casa în care a locuit. Eu şi soţia eram atunci la Băile Felix, acasă fiind doar copii şi o prietenă de familie. Plecând de la această convingere de-a lungul timpului, am obţinut de la Arhivele Naţionale Bistriţa certificatul nr. 164 din 22 mai 2000 prin care se atestă că în baza documentelor din fondul Primăria oraşului Bistriţa dosarul cu bunurile expropriate, se constată că la poziţia nr. 357 figurează numita Wolf Maria născută Laurenţiu cu o suprafaţa totală expropriată în ridul Zăvoile de Sus de 5,06 ha fânaţe. Terenul de 3.048 m.p. face parte din această proprietate şi ţinând cont de relieful zonei luând ca referinţă pârâul Valea Căstăilor, Zăvoile de Sus corespund acestei localizări. Intrând în posesia Declaraţiei de renunţare autentificată de3 Wolf Ernst Michael moştenitorul defunctei Wolf Maria, în care renunţă în favoarea mea la terenul de 3.048 m.p. aferent casei de locuit, am formulat acţiunea civilă aferentă dosarului 8578/190/2009”, arată bistriţeanul în memoriu.
Bărbatul este convins că în joc sunt alte interese, fiindcă în zona respectivă sunt multe firma care acum deţin suprafeţe de teren. Dar asupra acestor aspecte vom reveni în numărul viitor.
