carte și statuie

O lege făcută pe genunchi, care incriminează instigarea la violență, ură și discriminare împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane, inclusiv pe motiv de apartenență politică a fost adoptată luni, 14 martie, de plenul Camerei Deputaţilor. Dacă legea va fi promulgată de președintele Klaus Iohannis, cei care o vor încălca sunt pasibili de închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.

Legea pentru modificarea art.369 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal a făcut mare vâlvă atât în rândul politicienilor, cât și a societății civile, cu toate că nu este la „prima mână”.

Anul trecut, același proiect legislativ a fost contestat de către președintele Klaus Iohannis la Curtea Constituțională, pe motiv că lipsesc din actul normativ criteriile în urma cărora va fi incriminată o astfel de infracţiune.

„Prin sesizarea de neconstituționalitate se apreciază că soluția legislativă criticată aduce atingere atât principiului previzibilității și clarității normelor, așa cum acesta își găsește expresia în prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție și cum a fost dezvoltat în jurisprudența constituțională cât și, pe cale de consecință, prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală. De asemenea, s-a apreciat că prin absența oricăror criterii din cele la care face referire actul european a cărui transpunere se urmărește – respectiv: criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică – noile prevederi ale art. 369 din Codul penal dobândesc un caracter general, vag, lipsit de claritate și previzibilitate.

În acest sens, s-a considerat că legea criticată este contrară dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Constituție deoarece încalcă principiul securității juridice, ca urmare a lipsei 3 de claritate și previzibilitate a normei, principiu ce constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept, dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție referitoare la statul de drept și la respectarea Constituției și a legilor, soluției instituite de legiuitorul constituant la art. 20 alin. (2) prin raportare la art. 7 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și prevederilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală.”, se arată în Raportul comun asupra Legii pentru modificarea art.369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Prin Decizia nr. 561/2021, Curtea Constituțională a admis sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi a constatat că dispoziţiile art. I din Legea pentru modificarea art. 369 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal sunt neconstituţionale.

Libertatea de exprimare vs. incitarea la ură, violență și discriminare

Cu toate acestea, legea a fost reexaminată și adoptată, iar dacă în prima situație politicienii s-au izbit de sesizarea de neconstituționalitate  din partea președintelui Klaus Iohannis, pe motiv că prevederile aveau un caracter general, vag, lipsit de claritate, de această dată s-au asigurat că totul este bine definit și, probabil tot această „nevoie” i-a împins pe parlamentari în punctul în care să le pună pumnul în gură celor care vor să-și exprime opinia față de un anumit politician sau partid politic, deoarece un comentariu acid s-ar putea transforma în infracțiune cât ai clipi potrivit noilor prevederi.

„Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, se arată în proiect.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților cu 194 de voturi „pentru”, 76 „împotrivă” și 8 abțineri. Cea mai mare parte a voturilor în favoarea adoptării fiind venite din partea PSD și PNL.

Libertatea de exprimare, călcată în picioare

Situația tensionată prin care trece Europa în acest moment, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, a generat un val de panică în rândul societății civile, cu atât mai mult că politicienii livrează proiecte legislative care ar putea să ne trimită la închisoare dacă  un politician sau un partid politic se va simți lezat de anumite comentarii, care ar putea fi considerate drept forme de instigare la ură, violență sau discriminare.

Dacă inițial Curtea Constituțională a decis că proiectul legislativ este neconstituțional pe motiv că noile prevederi ale art. 369 din Codul penal dobândesc un caracter general, vag, lipsit de claritate și previzibilitate, parlamentari au ținut să fie extrem de expliciți în cea de-a doua variantă a proiectului și au stabilit o serie de criterii, însă nu s-au gândit că ar trebui să ofere o definiție sau clarificare și în ceea ce privește instigarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe criteriul opiniei sau apartenenței politice.

În timp ce mai multe ONG-uri susțin că o asemenea lege „ne apropie de dictatura lui Putin”, politicienii, ca de obicei, fug de responsabilitate și aruncă vina de la un partid la altul.

Senatoarea USR Simiona Spătau, președintă a Comisiei Constituționale din Senat, cea care și-a asumat amendamentul MJ care a introdus forma finală a legii, a explicat pe pagina sa de Facebook de ce legea se datorează unor demersuri ale USR.

„- acest proiect a fost inițiat de Ministerul Justiției ca urmare a obligației României de a transpune art. 1 alin. (1) lit. a) din Decizia-cadru 2008/913/JAl a Consiliului privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal;

-înainte de acest proiect de modificare, art 369 Cod Penal prevedea:

Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

– Ministerul Justiției, coordonat la acel moment de colegul meu Stelian Ion, a trimis în Parlament următoarea formă:

Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv ca face parte dintr-o anumită categorie de persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

– în dezbaterile din comisia juridică de la Senat, a participat din partea MJ dl. secretar de stat Ursuța Mircea care a adus următoarea propunere de amendament pentru a exista un consens al Coaliției de la acel moment:

Art.369.- Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA ori pentru alte criterii de acelaşi fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte se pedepseşte cu închisoare de 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

– Amendamentele propuse de ministere, la propriile proiecte, ca urmare a avizelor sau dezbaterilor din comisiile din Parlament, trebuie asumate de parlamentari pentru a putea ajunge la vot; așa se explică, tehnic, asumarea acestui amendament de mine”, scrie senatoarea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here