Consiliul Local Bistrița a pierdut definitiv procesul cu Instituția Prefectului Bistrița-Năsăud, după ce în octombrie 2022 a adoptat o hotărâre prin care se prevedea atribuirea pentru folosință gratuită a unui spațiu de pe strada Nicolae Titulescu, aflat în proprietatea municipalității, în favoarea SC Business Park Bistrița Sud SRL. Prefectura a cerut anularea hotărârii respective, însă cum legislativul local nu s-a conformat s-a ajuns la instanță.
Hotărârea de consiliu local a fost adoptată pe 27 octombrie 2022 prevede “atribuirea în folosință cu titlu gratuit a spaţiului, proprietate publică a Municipiului Bistriţa, situat în Bistriţa, str. Nicolae Titulescu nr.6, în favoarea Societății Business Park Bistrița Sud SRL, cu destinația de sediu” și că “Contractul de comodat prevăzut în anexa nr.2 se va încheia pentru o perioadă de 3 ani, începând cu data de 01.11.2022, cu drept de prelungire cu acordul părţilor, la cererea expresă a comodatarului și cu respectarea condițiilor de întreținere periodică a imobilului în zona utilă și la fațada publică”. Concret, prin votul consilierilor locali s-a dorit ca firmei al cărui unic asociat este Primăria Bistrița să nu i se perceapă chirie.
Legea spune una, Consiliul local a interpretat după ureche
Potrivit legii, “consiliile locale și consiliile județene hotărăsc, în condițiile prevăzute în de Codul administrativ din 2019, că bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, local sau județean, după caz, să fie: d) date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică. Ori, instituțiile de utilitate publică sunt “persoanele fizice și persoanele juridice care urmăresc desfășurarea unor activități de interes general sau în interesul unor colectivități ori, după caz, în interesul lor personal/ nepatrimonial pot constitui asociații ori fundații în condițiile prezentei ordonanțe”.
Hotărârea adoptată de consiliu local a ajuns la Instituția Prefectului pentru controlul de legalitate, unde juriștii instituției au constatat că nu se respectă legea, întrucât Business Park Bistrița Sud este organizată ca societate comercială și nu ca instituţie de utilitate publică, iar conform obiectului de activitate, nu asigură satisfacerea nevoilor esențiale de utilitate și interes public general/ cu caracter social ale colectivităților locale”.
Drept urmare, Instituția Prefectului a cerut Legislativului local anularea hotărârii, însă nu s-a întâmplat asta.
Tribunalul BN a decis anularea hotărârii
Așa s-a ajuns la instanță, iar Tribunalul Bistrița-Năsăud a dat dreptate Prefecturii.
„(…) simplul fapt că Societatea Business Park (…) (bun proprietate publică a municipiului), persoană juridică care este organizată şi funcţionează conform Legii nr.31/1990, prin desfăşurarea unor activităţi imobiliare pe bază de comision sau contract (art.6, 7 act constitutiv), chiar dacă prin înfiinţarea societăţii administrația publică locală «și-a propus crearea unei structuri de sprijinire a afacerilor, atragerea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă în municipiul Bistrița», instanţa nu poate valida apărările pârâtului în sensul legalităţii actului adoptat de autoritatea deliberativă şi acesta chiar dacă încă din anul 2012, adică de la dată înfiinţării, spaţiul destinat sediului social s-a aflat în folosinţa gratuită a societăţii, anterior hotărârii contestate, fiind încheiate contractul de comodat nr. 44/01.10.2018, pentru un termen de 3 ani (25.09.2018-24.09.2021) şi actul adiţional nr.1, cu prelungirea termenului contractual cu încă 1 an (de la data de 25.09.2021 până la data de 24.09.2022), în baza Hotărârilor Consiliului local al municipiului Bistrița nr.146/13.09.2018 şi nr.139/30.09.2021 (…).
Pentru considerentele de fapt şi de drept expuse, nefiind dată cerinţa ca introdusul în cauză Societatea Business Park Bistrița Sud să facă parte din categoria instituţiilor de utilitate publică, regimul juridic privind organizarea şi funcţionarea parcurilor industriale fiind reglementat de Legea nr. 186/2013, fără edictarea unor dispoziţii speciale, derogatorii de la dreptul comun în ceea ce priveşte posibilitatea atribuirii în folosinţă gratuită a unui sediu, bun proprietate publică, în temeiul art.3 şi 18 din Legea nr.554/2004, se va admite acţiunea în contencios administrativ, formulată de reclamantul Prefectul Judeţului Bistrița-Năsăud, cu consecinţa anulării hotărârea nr.222/27.10.2022 a Consiliului Local al municipiului Bistrița privind aprobarea atribuirii în folosinţă cu titlu gratuit a spaţiului, proprietate publică a municipiului Bistrița, (…), în favoarea Societății Business Park Bistrița Sud SRL, cu destinaţia de sediu social”, este decizia instanței bistrițene.
La Cluj s-a menținut sentința de la Bistrița
Sentința nu a fost definitivă și a fost atacată de Consiliul Local Bistrița la Curtea de Apel Cluj, unde a mai încasat o înfrângere.
“ (…) Curtea reține că legiuitorul permite persoanelor juridice de drept privat să obțină statutul de utilitate publică dar doar în condițiile legii, fiind astfel exclusă ipoteza de la art. 108 lit. d) din codul administrativ.
În acest sens, în mod corect instanța de fond a identificat în fondul legislativ activ, faptul că dobândirea statutului de utilitate publică este permisă doar în privința asociațiilor și fundațiilor, în mod evident cu respectarea dispozițiilor OG nr.26/2000. (…) ce rezultă din actul constitutiv al Societatea Business Park Bistrița Sud SRL, respectiv constituirea acesteia în baza legii 31/1990 exclude identitatea acestei persoane juridice cu cele nominalizate în OG nr.26/2000 că având posibilitatea de a dobândi statutul de utilitate publică.
Împrejurarea ca asociatul unic al societății este autoritate publică, precum și scopul înființării acesteia, nu sunt de natură a permite o altă concluzie în privința statutului real al persoanei juridice Societatea Business Park Bistrița Sud SRL.
În ceea ce privește aspectul referitor la faptul că Societatea Business Park Bistrița Sud SRL este o întreprindere publică în temeiul OUG nr.109/2011, curtea reține că partea recurentă nu a indica existența unei norme legale derogative, cuprinsă în OUG nr.109/2011, care să permită o altă concluzie cu privire la posibilitatea încheierii între autoritatea publică și întreprinderea publică a unui contract de comodat în privința bunurilor proprietate publică. Dimpotrivă, curtea observă că art. 25 din OUG nr.109/2011, cuprins în Capitolul III, ce se referă la «Administrarea și conducerea întreprinderilor publice-societăți», menționează că organizarea și funcționarea întreprinderilor publice-societăți sunt reglementată de prezenta ordonanță de urgență și, unde aceasta nu dispune, de dispozițiile Legii nr.31/1990 și cele ale codului civil.
În acest context curte observă că actul normativ special trimite la dispozițiile codului civil, în care sunt cuprinse normele legale menționate anterior, referitoare la posibilitatea limitată de acordare a beneficiului folosinței gratuită a bunurilor proprietate publică prin intermediul unui contract de comodat. Mai apoi, în acest context, Curtea observă că ipoteza de la art. 108 lit. a) din codul administrative, respectiv «date în administrarea instituţiilor publice şi regiilor autonome din subordinea unităţii administrativ-teritoriale care le are în proprietate», nu menţionează condiţia gratuităţii, aşa cum face lit. d) a aceluiaşi text legal, pentru a permite o concluzie similar. Împrejurarea că în prezenta cauză este verificată legalitatea hotărârii de prelungire a acordării folosinței gratuite a spațiului în discuție nu prezintă relevanță.
Legalitatea actelor administrative poate fi supusă cenzurii instanțelor contenciosului administrativ în raport de voința subiecților de sezină și cu respectarea normelor legale, iar o eventualitate nelegalitate iniţială nu poate fi continuată”, arată Curtea de Apel Cluj în motivarea sentinței.
CITEȘTE ȘI:
