Legea salarizarii unice, dezbatuta de Marian Sarbu la Bistrita

La Bistriţa, ministrul Muncii, Marian Sârbu a purtat diverse discuţii cu reprezentanţii instituţiilor descentralizate . Au fost prezenţi cei de la Casa Judeţeană de Pensii, Inspecţia Muncii, Agenţia pentru Prestaţii Sociale şi Direcţia Muncii. Marian Sârbu încercat transmită şi un mesaj de solidaritate de care trebuie să dea dovadă toţi cei din sistemul public, într-o perioadă de criză economică. „În mare măsură cred, am găsit din partea lor acea înţelegere de care Guvernul are nevoie pentru a-şi duce la capăt proiectele pe care le are”, s-a arătat convins ministrul Muncii. O mare parte a discuţiilor s-au centrat însă pe legea privind salarizarea unică, modul în care se va aplica această lege.

Legea salarizării unice ar putea fi adoptată până la 30 octombrie

Principala discuţie purtată la Bistriţa cu membrii Comisiei pentru Muncă şi Protecţie Socială a Camerei Deputaţilor, a vizat legea privind salarizarea unitară pentru cei din sistemul public, o lege care se află într-un stadiu destul de avansat. Ministerul Muncii a elaborat deja acest proiect de lege care respectă setul de principii care a fost aprobat încă de anul trecut. Potrivit ministrului, setul de principii a fost aprobat de toate partidele politice şi de toate organizaţiile sindicale. „Din punct de vedere al Guvernului, care a reiterat ataşamentul faţă de aceste principii, legea ar trebui să fie adoptată până la 30 octombrie, anul acesta. Adică, începând cu 1 ianuarie 2010, în funcţie de resursele financiare pe care le avem, să putem deja finanţa unele din categoriile sociale care se înscriu pe această grilă, încercând să ne apropiem cât mai mult de coeficienţii care vor rezulta din noua ierarhie socială.”, a precizat Sârbu. Un alt principiu susţinut atât de sindicate, patronate, cât şi partide ar fi acela ca salariul minim pe economie să ajungă într-un termen rezonabil, probabil prin 2014, la 50% din salariul mediu. „Este un principiu de natură socială extrem de important pentru noi în aşa fel încât să ajungem la o mult mai multă justiţie socială, inclusiv din punct de vedere al salarizării” a explicat ministrul.

„Veniturile de natură salarială nu se diminuează pentru nimeni!”

În cadrul grilei de salarizare, ceea ce este adjudecat deja este raportul de la 1 la 15, între salariul minim pe economie şi salariul maxim din grila de salarizare, în cadrul căreia intră preşedintele României, preşedinţii celor două Camere şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Sârbu spune că baza I rămâne în continuare, salariul minim pe economie. În interiorul acestei grile, Ministerul Muncii a făcut ajustările pe care le-a considerat necesare, în aşa fel încât legea să fie sustenabilă din punct de vedere financiar. „Fireşte, fiecare categorie socială şi-a dorit o prezenţă cât mai aproape de vârful ierarhiei, însă după ce şi zilele trecute am rediscutat acest lucru cu şefii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional, Ministerul Muncii consideră că aşa cum ea a fost înaintată la Guvern, nivelele prevăzute acolo sunt relativ sustenabile într-o perioadă de tranziţie care ar putea să dureze câţiva ani”, a explicat Sârbu. Legea va fi numită lege cadru privind salarizarea pentru tot personalul plătit din funcţii publice, fiind o lege care va avea o aplicare anuală în funcţie de resursele de la buget. Astfel, unele categorii care în acest moment au salarii dincolo de grilele pe care propuse prin lege vor trebui să aştepte până când ceilalţi vor atinge nivelele prevăzute în lege iar anual, prin acte normative, Guvernul va stabili care dintre categoriile respective vor primi plusuri la salariu, în aşa fel încât să se apropie de nivelele şi coeficienţii prevăzuţi în grilă. „Este o lege extrem de complexă, cu un mare caracter tehnic şi ştiu că multă lume doreşte cât mai multe explicaţii, în aşa fel încât detaliile să fie cunoscute cât mai bine. (…) Eu cred că este o lege necesară, care va institui mai multă dreptate socială în domeniul public. Unul din principiile care au fost adoptate şi aprobate de toţi este că prin această lege, veniturile de natură salarială nu se diminuează pentru nimeni. Adică, cei cu salariile mari rămân plafonaţi o anumită perioadă până când ceilalţi vor fi ajutaţi să îi ajungă din urmă. Dar, într-adevăr nu se pune problema să luăm din salariile acestora, nu neapărat pentru că lucrul acesta n-ar fi posibil, ci datorită faptului că acesta este un principiu pe care Ministerul Muncii este obligat să îl respecte pentru că el a fost aprobat de absolut toată lumea. Noi în acest moment avem o anumită ierarhie care, conform principiului nu poate fi diminuat şi nu putem să le luăm oamenilor salariile , inclusiv datorită principiului drepturilor câştigate. Discutabil sau nediscutabil, societatea românească a decis prin reprezentanţii săi, să păstrăm acest principiu.(…) Tot ceea ce va fi suplimentar în anii următori pentru cheltuielile de personal va fi acordat celor care au venituri mai mici”, a precizat Marian Sârbu.

Săptămâna aceasta, o nouă dezbatere

Potrivit ministrului Muncii, săptămâna aceasta va avea loc în Guvern o a doua lecturare a proiectului în care Ministerul Muncii împreună cu Ministerul Finanţelor vor prezenta punctele de vedere, inclusiv în ceea ce priveşte o evaluarea financiară. „ Sper ca după această discuţie să putem pune pe site-ul Ministerului Muncii, acest proiect asumat deja de minister, în aşa fel încât, în timpul acestei veri să aibă loc dezbateri publice şi poate eventual ajustări în ceea ce priveşte grila în sine.”, a declarat ministrul. În această perioadă, Finanţele lucrează în mod temeinic la stabilirea perioadei de tranziţie, perioada până la care poziţiile din grilă şi din coeficienţi vor fi atinse de toate categoriile sociale, urmând ca legea să devină aplicabilă pentru toată lumea iar orice creştere a salariului minim pe economie, cu un anumit procent să producă efecte pe grilă.  

„Sistemul nostru ne-a salvat de multe necazuri!”

Marian Sârbu spune că Ministerul Muncii consideră că a făcut bine în decursul anilor că nu a cedat unor presiuni din partea Băncii Mondiale şi a altor instituţii pentru ca Protecţia Socială din România să fie mult mai ţintită. „Faptul că totuşi, iată, au trecut şase luni de criză majoră din punct de vedere economic, timp în care au scăzut indicatorii macroeconomici şi economia în general, faptul că această ţară are stabilitate socială, este un lucru bun. (…) Eu cred că sigur, cu unele ajustări necesare, mai sunt oameni care sunt eligibili sau îşi descoperă eligibilitatea prin diferite subterfugii. Poate la venitul minim garantat sunt oameni care primesc de la stat, nişte bani fără să îi merite, în domeniul pensiilor de invaliditate sunt nişte mici abuzuri, dar încercăm să le identificăm. Toate acestea reprezintă, într-un fel sau altul nişte forme deghizate de plasă socială pentru cei care au pierdut locuri de muncă, pentru cei care nu au avut capacitatea de a se integra în societate. Sunt absolut convins că vom face ajustările necesare în anii care vin, în aşa fel încât Protecţia Socială să meargă către cei care au cu adevărat nevoie. Consider însă că sistemul pe care îl avem în acest moment ne-a salvat de multe alte necazuri şi chiar de revoltă socială.”, s-a arătat convins Marian Sârbu. Acesta a făcut o comparaţie cu Ungaria sau Letonia care au acceptat la un moment dat nişte repere ale Băncii Mondiale privind aşa numita protecţie socială ţintită şi care acum au oamenii în stradă şi obligaţia de a reduce nivelul pensiilor, al alocaţiilor sau chiar al salariilor. „Vă mărturisesc că după şase luni de zile de criză accentuată şi globalizată, totuşi statul român pare mai bine şi mai capabil să apere un nivel minim de trai pentru un număr important de oameni. Noi nu trebuie să uităm că am ajuns imediat după ’90 la o situaţie economică dezastruoasă, când s-au închis sute, mii de întreprinderi, iar locuri de muncă au dispărut în mod brutal”, a precizat Sârbu.  

7,2% din PIB la sistemul de pensii

Potrivit lui Marian Sârbu sunt alocate aproximativ zece miliarde de euro pentru sistemul de pensii, inclusiv pensia socială minimă garantată şi 3,5 – 4 miliarde de euro pentru toate celelalte prestaţii sociale, respectiv alocaţia de stat pentru copii, indemnizaţia pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani, indemnizaţiile care se acordă persoanelor cu handicap şi tot setul de indemnizaţii şi de prestaţii sociale. Practic, la pensii revin cam 20% din bugetul naţional consolidat al statului, iar pentru celelalte prestaţii sociale circa 2% din PIB. „Dacă sistemul de pensii va ajunge la 10% din PIB atunci va fi o problemă , dar nu este cazul în acest moment, deoarece sistemul de pensii alocă cam 7-7,2% din PIB şi cel puţin în acest moment consider că aceasta este o cifră sustenabilă financiar”, spune Sârbu.

Posibil rectificare bugetară în august

Ministrul Muncii a declarat la Bistriţa că în urma discuţiilor purtate cu Ministerul Finanţelor există posibilitatea unei rectificări bugetare undeva în luna august. „Totul depinde de tipul de încasări, de nivelul deficitului care va fi înregistrat la sfârşitul acestor prime şase luni, dar şi în luna iulie. Trebuie să vedem cum se încasează veniturile bugetului de stat”, a declarat ministrul Sârbu.  

Iulia Stupinean