Era timpul ca și în România, cel puțin la nivel de idee, de dezbatere publică, deocamdată, să se abordeze subiectul extrem de sensibil despre legalizarea consumului de cannabis în scop medicinal și recreațional. Este o realitate care nu poate fi contestată, numărul consumatorilor de cannabis și diferite derivate ale acestuia, cei care fac acest lucru în mod permanent, după cifre oficiale, se ridică la circa 600.000 de persoane, în proporție covârșitoare tineri și adolescenți de vârstă școlară. Nu mai vorbim de cei care fac acest lucru ocazional sau au consumat cel puțin odată din curiozitate. De fapt, cifra reală a acestei categorii de consumatori este mai mare, undeva în jur de un milion. Statisticile oficiale au tendința de a minimaliza numărul consumatorilor reali, pentru a da bine în statisticile și bilanțurile de sfârșit de an.

Cel puțin pe segmentul drogurilor de risc, categorie din care face parte cannabisul, structurile abilitate care luptă cu acest fenomen – DIICOT, structuri informative din SRI, DCCOA, precum și brigăzile și serviciile județene de luptă împotriva crimei organizate și antidrog, au pierdut războiul și au capitulat. Bătălia a fost pierdută în mod lamentabil și de legislația în materie, depășită de o nouă realitate.Mai nou, cazurile unor persoane anchetate pentru deținere și consum propriu sunt clasate pe bandă rulantă, se renunță practic la urmărirea penală sub motivul că faptele comise prezintă un pericol social redus, iar costurile urmăririi penale nu se justifică.Era de așteptat să se întâmple acest lucru, fiindcă în ultima perioadă de timp, pentru această infracțiune, de deținere în vederea consumului, instanțele de judecată nu au mai pronunțat pedepse cu închisoarea, ci cel mult cu suspendare sau amenzi penale. Și așa, cu asemenea pedepse au fost distruse destinele a mii de tineri care nu au făcut altceva decât să fumeze o țigară cu cannabis. Oricum era greu pentru procurorii DIICOT și judecătorii cu ochelari de cal să bage în pușcărie pe toți consumatorii de cannabis din România.

Fructul interzis este dorit

Este evident faptul că cei care fumează canabis sunt în marea majoritate persoane tinere și nu o fac pentru eventualele beneficii medicale pe care planta în cauză le produce în tratarea stresului și anxietății, astmului, a bolilor vasculare, dureri cronice și mai ales în tratarea cancerului, probabil cea mai devastatoare boală a umanității. Studii științifice solide susțin că au fost obținute deja remedii eficiente, complet naturale din cannabis, care vindecă mai multe tipuri de cancer. Există deja în multe țări ale lumii enorm de multă susținere în legătură cu potențialul uleiului de cannabis în tratamentul cancerului. Un element din uleiul de canabis, CBD-ul, a avut efecte spectaculoase, inițial în condiții de laborator, ulterior în tratamente pe pacienți umani. Compusul respectiv stimulează auto-distrugerea celulelor canceroase, prin intermediul procesului de apoptoză, previne răspândirea celulelor canceroase și transformarea vaselor de sânge în tumori.

De ce fumează tinerii cannabis, numărul acestora explodând la propriu în ultimii ani,Clujul și Bistrița fiind printre orașele de top din România unde numărul acestora a crescut la un nivel record?În special în Cluj, dar nu numai, consumatorii de cannabis și a derivatelor acestuia nu sunt niște paria, indivizi aflați la periferia societății, ci din contră, sunt persoane cu studii universitare, angajați la multinaționale de top. În această categorie de consumatori intră și adolescenți despre care nu se poate afirma că provin din familii nevoiașe, aflate la limita supraviețuirii.Aceste experiențe costă și nu toată lumea își permite să achiziționeze cannabis la prețul pieței. În cazul acestora prima experiență are loc din curiozitate, apoi experiența este repetată până devine obișnuință.De asemenea, recurg la asemenea practici, probabil șidintr-un teribilism specific vârstei, sub deviza ”fructul interzis este dorit”.

În România problematica drogurilor este reglementată prin L.143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Conform art.1/d din lege, canabisul și derivatele acestuia sunt considerate droguri de risc. Capitolul II Sancționarea traficului și a altor operațiuni ilicite cu substanțe aflate sub control național, la art. 4/(1), se arată că inclusiv cumpărarea sau ”deținerea” de droguri de risc pentru consum propriu se pedepsește cu închisoare de la 3 luni până la 2 ani, sau amendă. O vorbă din bătrâni spune că unde este lege nu-i tocmeală, adică legea ar trebui aplicată egal pentru toți.

Aproape de la apariția legii, eforturile celor puși să o aplice s-au focalizat în special pe depistarea consumatorilorși tragerea la răspundere penală a acestora. Evident că era mai dificil să identifici rețelele de distribuție, cele care livrează contra-cost marfa consumatorilor. Fără doar și poate au fost anihilate și rețele de traficanții, inclusiv cu ramificații externe, dar din păcate dosarele instrumentate și trimiterile în judecată în proporție de 80% s-au referit la deținători și consumatori de cannabis.

Având în vedere situația reală a fenomenului drogurilor de risc în prezent, respectiv cannabisul, șinumărul consumatorilor care este unul uriaș și în creștere constantă, se poate ușor trage concluzia că toată activitatea organelor abilitate să combată fenomenul a fost o uriașă frecție la un picior de lemn. Pe acest segment de activitate, dar și la categoria drogurilor de mare risc, heroină, cocaină, diferiți compuși chimici, avem atâta siguranță cât s-a investit, adică este aproape de zero.Fenomenuleste scăpat de sub orice control și cu un potențial de dezvoltare accelerat. Aproape că nu există familie în România cu copii de vârstă școlară, în care părinții să nu fie îngrijorați de posibilitatea ca fiul sau fiica va ajungă să consume canabis ori alte tipuri de droguri.

Sigur, o problemă este nelămurită încă, în conștiința publică s-a încetățenit ideea că practica consumului de cannabis produce mult rău, creează dependență. Oare așa să fie? De ce nu reacționează oamenii la fel în cazul consumului de tutun, în care riscurile sunt incomparabil mai mari? Cum este posibil ca fumatul unei plante care are și beneficii pentru sănătatea omului, cannabisul, dovedite științific, folosirea acesteia să fie scoasă înafara legii, iar cealaltă plantă, tutunul, care produce cancer, să fie permisă folosirea acesteia fără nici o opreliște? Probabil acest subiect este deja o temă de reflecție pentru multe persoane.

Legalizarea consumului de cannabis, lovitură pentru traficanți

Cu certitudine, a fost o greșeală de strategie, de alegere a țintelor în abordarea luptei antidrog, mai ales pe segmentul drogurilor de risc, respectiv cannabis. S-a plecat de la consumatori ca să se ajungă la traficanții, în loc să se procedeze invers. De aceea s-a ajuns la situația ca în dosarele întocmite pentru consum de droguri și deținere în vederea consumului, să se renunțe la urmărirea penală sub motivul că faptele reprezintă un pericol social redus, iar cheltuielile penale făcute nu se justifică. Decizia demonstrează fără echivoc că bătălia a fost pierdută, nu deținătorii și consumatorii sunt problema, ci traficanții. O piață de consum atât de mare, circa un milion de fumători de cannabis, nu ar putea exista, dacă traficanții nu ar alimenta-o zilnic. Soluția de a ieși din această situație este dezincriminarea deținerii și consumului, lucru greu de realizat într-o țară ca România. Ideea care începe să fie indusă în opinia publică indică o anumită direcție,se va merge probabil pe o cale de mijloc, legalizarea consumului de canabis în copuri medicale mai întâi, iar pasul următor va fi legalizarea consumului în scop recreațional.

Probabil că atunci când folosirea cannabisului va fi dezincriminată și nu va mai fi interzis, va dispărea tentația. Nu mai vorbim de lovitura pe care o vor primii traficanții.

Efectele adverse ale consumului de canabis sunt minore în raport cu beneficiile din punct de vedere medical. Iar acest lucru este demonstrat de cercetări științifice extrem de serioase. Utilizarea legală acannabisuluiîn scopuri medicale, a fost făcută prima dată în Canada, în 2001, undes-a votat o lege în acest sens, care prevede că decizia de a recurge la un astfel de tratament revine pacientului și medicului său.

Ultimele luări de poziție în spațiul public sunt extrem de promițătoare, cel puțin ca subiectul să fie dezbătut. În urmă cu câteva zile, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a afirmat că se discută despre legalizarea cannabisuluiîn România în scopuri medicale, în condițiile în care mai multe țări europene au făcut deja acest lucru. Pe aceeași linie,el a afirmat că s-a observat o intensificare a aplicării măsurilor coercitive alternative, atât de structurile de parchet, cât şi de instanţele de judecată, reflectată prin creşterea numărului cauzelor soluţionate cu renunţare la urmărirea penală, respectiv aplicarea cu precădere a pedepsei închisorii cu suspendarea executării sub supraveghere a acesteia, precum şi amânarea aplicării acesteia.

Au fost emise chiar și câteva recomandări, printre care una care ar ușura accesul consumatorilor de droguri la medicație vitală în tratarea infecției cu HIV, hepatite sau alte boli transmisibile, în sensul că ar trebuie dezincriminată posesia pentru consum propriu.

Pe cale de consecință această măsură ar permite organelor legii să facă o deosebire clară între consumatorii de droguri și traficanții de droguri, fapt ce ar permite luarea în vizor a adevăraților infractori, traficanții.

1 COMENTARIU

  1. Daca este in scop medical, este OK, dar daca este in scop terebilistic ptr tinerii de prost gust, care frecventeaza tot felul de cluburi si localuri dubioase, atunci efectiv BA !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.