Începând cu această lună, Ştefan Vuza a pierdut conducerea fabricii Sinterom. El a fost înlocuit de Bognar Attila Iosif, preşedinte în consiliul de administraţie, şi de Alexandru Gaciu, director general interimar şi director economic. Însă persoanele care compun noua conducere a fabricii Sinterom sunt “sateliţii” lui Vuza. Înainte ca o altă afacere a lui Vuza, Someş Dej, să falimenteze, Alexandru Gaciu era unul dintre administratorii fabricii şi a fost împuternicit să îndatoreze fabrica de celuloză şi hârtie din Dej; după o perioadă scurtă de timp, Someş Dej a intrat în faliment.
Ştefan Vuza pare să fi patentat o formulă prin care devine, indirect, singurul proprietar al fabricilor aflate în patrimoniul Serviciilor Comerciale Române (SCR). La momentul oportun el se retrage din funcţiile de conducere ale afacerii respective, iar posturile sunt ocupate de “locotenenţii” lui. Noii şefi ai fabricii îndatorează compania respectivă care se îndreaptă spre reorganizare judiciară sau faliment. Apoi, în urma licitaţiilor organizate, o companie din cadrul Serviciilor Comerciale Române cumpără activele respective. În acest fel, Vuza îşi asigură 100% capitalul societăţii respective.
În momentul de faţă, cu această situaţie se confruntă fabrica clujeană Sinterom, producătorul de bujii. Sinterom este o societate pe acţiuni, iar la sfârşitul anului trecut structura acţionariatului era următoarea: SC Contactoarea SA (firmă din patrimoniul SCR şi, implicit, al lui Ştefan Vuza) deţinea 62,7%, SIF Oltenia avea 31,03%, restul pachetului de acţiuni (6,2%) fiind deţinut de diverşi acţionari minoritari.
La sfârşitul lunii aprilie, într-o şedinţă AGA a Sinterom s-a hotărât descărcarea de gestiune a administratorilor şi s-a votat împotriva propunerii de introducere a acţiunii de răspundere prevăzută la articolul 155 din Legea Societăţilor Comerciale. De asemenea, în cadrul acelei şedinţe s-a decis ca Ştefan Vuza să fie revocat din funcţiile de administrator şi Preşedinte al Consiliului de Administraţie pentru că, anterior, omul de afaceri îşi dăduse demisia din acest funcţii. Noii şefi ai Sinterom au fost aleşi Bognar Attila Iosif, Anişoara Alexa şi Elena Pârvu ca administratori ai Sinterom. Printre ultimele puncte ale şedinţei s-a aprobat şi reevaluarea activelor deţinute de Sinterom.
Faliment pe hârtie
Bognar Attila Iosif este şi director şi administrator în cadrul Serviciilor Comerciale Române, iar Alexandru Gaciu a fost unul dintre administratorii combinatului Someş Dej. Gazeta de Cluj a prezentat cum Vuza a mai avut o serie de procese cu un alt co-acţionar minoritar de la producătorul de hârtie SC Someş Dej, respectiv un fond de investiţii cipriot, Broadhurst Investment. Reprezentanţii fondului au contestat că, în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) din interiorul fabricii dejene, s-a aprobat efectuarea mai multor tranzacţii financiare fără ca Broadhurst Investment să fie consultat. De asemenea, reprezentanţii fondului cipriot cred că administratorii Someş Dej ar intenţiona falimentarea combinatului de celuloză şi hârtie. La mijlocul lunii martie 2008, AGA Someş Dej a hotărât să delege administratorii fabricii (Alexandru Gaciu, Maricel Leonte şi Leonard Toth) să cumpere active în valoare de 3,8 milioane de euro, să vândă o parte din bunurile combinatului şi, în acelaşi timp, să poată ipoteca o parte din imobilele aflate în patrimoniul Someş Dej pentru obţinerea unor credite. Asta susţin reprezentanţii unui fond de investiţii care este acţionar la combinatul de celuloză. După câteva zile de la anunţarea deciziei, fondul cipriot a cerut mai multe detalii referitoare la aceste tranzacţii, dar nu a primit nici o informaţie. Pentru a bloca această hotărâre, Broadhurst Investment a dat în judecată societatea Someş Dej şi a cerut anularea hotărârii, întrucât s-ar fi încălcat legea pieţei de capital. Cazul a ajuns în atenţia Tribunalului Comercial Cluj, care nu a considerat că cei din conducerea Someş Dej ar fi încălcat vreo prevedere legală şi a respins procesul deschis de fondul cipriot. Reprezentanţii fondului au făcut recurs la Curtea de Apel Cluj, dar şi aici au pierdut procesul. În momentul de faţă, combinatul Someş Dej se află în faliment.
Îndreptar de exonerare
ART. 155 din Legea firmelor
(1) Acţiunea în răspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor directoratului şi consiliului de supraveghere, precum şi a cenzorilor sau auditorilor financiari, pentru daune cauzate societăţii de aceştia prin încălcarea îndatoririlor lor faţă de societate, aparţine adunării generale, care va decide cu majoritatea prevăzută la art. 112.
(1) Dacă adunarea generală nu introduce acţiunea în răspundere prevăzută la art. 155 şi nici nu dă curs propunerii unuia sau mai multor acţionari de a iniţia o asemenea acţiune, acţionarii reprezentând, individual sau împreună, cel puţin 5% din capitalul social au dreptul de a introduce o acţiune în despăgubiri, în nume propriu, dar în contul societăţii, împotriva oricărei persoane prevăzute la art. 155 alin. (1).
Istoria se repetă?
În 2008, SC Uzuc Ploieşti (firmă din cadrul SCR), a avut o creştere a profitului de 92%, iar veniturile acestei societăţi au crescut cu 32%. Acţionarii şi muncitorii erau extrem de mulţumiţi crezând că fabrica producătoare de utilaje şi echipamente pentru industria chimică, petrochimică şi energetică a ieşit din trend-ul falimentar în care se află industria românească. Însă, Vuza decide că Uzuc Ploieşti trebuie îndatorat şi omul de afaceri decide să se împrumute pe el însuşi. Conducerea SC Uzuc, societate controlată de Vuza, decide să acorde un împrumut de 1,4 milioane de euro către Caromet Caransebeş (ARMT), o fabrică deţinută de acelaşi Ştefan Vuza prin intermediul unei firme din Iaşi. La scurt timp după această decizie, afaceristul clujean mai hotărăşte să reducă o linie de credit pe care Uzuc o contractase de la 6,5 milioane de euro la 5 milioane euro şi anunţă că scoate la vânzare, prin licitaţie, un teren din Ploieşti pentru care a cerut 2,05 milioane de euro.
