La Dumitra, Unii cu pomii, altii cu pamantul

De ce s-a ajuns la această situaţie? Nefiind nimeni pus în posesie, Agenţia Domeniilor Statului nu putea vinde acest teren, aşa că a concesionat terenul respectiv şi a vândut investiţia (pomii fructiferi) societăţii menţionate anterior, în urma unei licitaţii, pe care a organizat-o în anul 2000.
S.C. RAAL S.A. a propus un acord prin care le-a oferit proprietarilor suma de 4.000 de lei/hectar. Dacă proprietarii ar semna acest acord, RAAL va deveni noul stăpân al terenului. Dacă nu, trebuie să aştepte despăgubiri de la stat. Până aici, toate bune, numai că oamenii spun că nu sunt deranjaţi de intenţia concesionarului, ci de faptul că preţul oferit este sub cel al pieţei.

Romanul „După 20 de ani”, scris de… S.C. RAAL S.A.

Cei care au preluat puterea în proaspăta Românie postdecembristă (şi înzestrată cu un aşa-zis sistem democratic) s-au grăbit să retrocedeze terenurile agricole proprietarilor de drept sau urmaşilor acestora. Ce nu s-a luat în calcul este faptul că nu toţi cei care aveau drept de proprietate locuiau în arealul gestionat de administraţia publică locală. În cazul de faţă, nu toţi cei care revendică suprafeţe de teren din livada de la Dumitra locuiesc în această comună. Astfel, 99 de persoane, care au singura „vină” că viaţa i-a purtat în alte locuri din judeţ sau din ţară aşteaptă ca ADS să le restituie terenurile. Terenul este însă concesionat de RAAL, care nu vrea să renunţe prea uşor şi oferă proprietarilor 4.000 lei/hectar. Conform actului normativ emis de Guvern, în anul 2005, Agenţia Domeniilor Statului era obligată să restituie Primăriei Dumitra cele 700 de hectare pe care a funcţionat livada de pomi fructiferi din comuna Dumitra. Problema constă în faptul că terenul a fost concesionat unor firme, pentru o perioadă de 49 de ani, o suprafaţă de 250 de hectare.
Comisia locala Dumitra a înaintat Comisiei Judeţene de Fond Funciar actele prin care se solicita validarea terenurilor aflate în administrarea ADS. Comisia Judeţeană a acceptat solicitarea Comisiei locale încă din luna octombrie 2009. Curios este că proprietarii au primit oferta de la RAAL (care are concesionată o suprafaţă de 81,82 de hectare) cu şase luni înainte ca proprietarii să fie validaţi de Comisia Judeţeană. Este posibil ca cei de la RAAL să fi ştiut că avizul comisiei va fi unul favorabil proprietarilor şi au forţat nota?
Şeful de birou al Agenţiei Domeniilor Statului Bistriţa-Năsăud, Bogdan Butnariu, menţionează că deşi titlurile de proprietate vor reveni oamenilor, aceştia trebuie fie să semneze un acord cu concesionarul, fie să accepte un nou amplasament.

Bălăjan, mediatorul

Pentru că oamenii nu s-au înghesuit să semneze acordul cu cei de la RAAL, prin care li se acorda doar 4.000 de lei/hectar, drept despăgubiri, primarul comunei Dumitra, Gheorghe Bălăjan a încercat să facă pe mediatorul. Ce nu li s-a spus oamenilor este că, în urma semnării acordului, îşi pierd dreptul de proprietate asupra terenului. Primarul Gheorghe Bălăjan i-a chemat pe oamenii în cauză, săptămâna trecută, la sediul administraţiei publice locale pentru a forţa într-o oarecare măsură, semnarea acordului cu RAAL.
Practic, pentru 4.000 de lei, firma devine proprietara terenului pe care oamenii îl aşteaptă de 20 de ani. Cum oamenii au refuzat acest lucru, primarul Dumitrei a întors foaia şi a spus: „Îmi doresc foarte mult să se rezolve situaţia. Nici eu nu aş vinde cu atât. (…) Ultima soluţie este instanţa. Aş intra eu pe teren să-l dau oamenilor, dacă aş şti că primesc doar o amendă. Dar… m-am interesat şi este caz penal”.
Aspectul ciudat este altul – dacă Primăria Dumitra nu are nici un rol în acest complicat caz, de ce a trimis adrese oamenilor prin care îi invita să semneze acordul, mai ales că mulţi dintre ei locuiesc în alte judeţe.

„Vând un hectar ca să îmi cumpăr un ar în Bistriţa?”

O persoană, purtată 20 de ani pe drumuri, spunea cu năduf: „Este o bătaie de joc. Cum să ne dea 4.000 de lei pentru un hectar de teren?! Cu banii ăştia nu îmi pot cumpăra nici măcar un ar de teren în Livezile, de Bistriţa nici nu mai vorbim! Cunosc toate dealurile din comună, căci le-am măsurat când s-a făcut reforma agrară, iar ei îmi oferă 1.000 de euro pentru un hectar!”.
Ceilalţi proprietari au reclamat lipsa de la negocieri a RAAL-ului, mai ales că în adresa primita de la Primăria Dumitra este specificat că se oferă preţul pieţei. Oamenii sunt nemulţumiţi de faptul că nu au fost chemaţi la faţa locului atunci când s-a făcut evaluarea. “Să ne explice cum au evaluat ei terenul la 4.000 de lei?! Asta e preţul pieţei?! În adresa primită de la primărie scrie că ni se oferă preţul pieţei… A cărei pieţe?!” a fost întrebat de oameni edilul comunei Dumitra.
Pentru că nu au mai avut răbdarea necesară pentru a se lupta cu un sistem care nu reuşeşte timp de 20 de ani să clarifice o problemă legată de proprietate, 18 dintre cei care ar trebui să primească titlul de proprietate pe suprafaţa pe care RAAL are livada cumpărată, au semnat acordul propus.

„Preţul oferit de noi este triplu”

Consilierul juridic al S.C. RAAL S.A. susţine însă că suma pe care societatea o oferă este triplă faţă de preţul pieţei. Virgil Dorel Sabău are aceeaşi părere ca reprezentanţii ADS: „Cele 99 de persoane trebuie să accepte ori despăgubiri de la noi, ori de la stat, pentru că sunt incluşi pe anexa 49, cea de despăgubiri. S-au vândut terenuri în zonă şi cu 1.000 de lei/hectar. Dacă nu vor preţul oferit de noi, să aştepte despăgubirile de la stat. În plus, pe anexa 49, cu tabelul nominal transmis de comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de la Dumitra, cuprinde 175 de hectare, iar noi avem disponibilitatea pentru a încheia acorduri de despăgubiri numai pentru suprafaţa de 74,83 de hectare. Deci, tot vor mai rămâne oameni care să primească despăgubiri de la stat”.
Oamenii vor, însă, să se întâlnească şi cu prefectul Cristian Florian, pentru a lămuri această situaţie. Gazeta de Bistriţa nu a reuşit să afle şi opinia prefectului în legătură cu acest caz de la Dumitra, întrucât acesta nu a binevoit să răspundă la telefon.
Iată că au trecut 20 de ani , iar statul român nu a reuşit să clarifice situaţia terenurilor agricole. Cei meniţi să facă acest lucru invocă legi care se modifică de la un an la altul. Oamenii nu mai au altceva de făcut decât să se roage lui Dumnezeu să le dea suspuşilor minte.
La Dumitra este o situaţie destul de alambicată, motiv pentru care vom reveni în următoare ediţie a Gazetei de Bistriţa cu mai multe detalii.

Raimond Petruţ